Monica Macovei: Cetăţenii RM trebuie să protesteze şi să rămână în stradă până când DNA trece Prutul

Principalul obstacol în dezvoltarea Republicii Moldova este corupţia, iar procurorii ar trebui să aibă curajul să investigheze eficient şi obiectiv jaful din sistemul bancar, chiar dacă vor trimite pe banca acuzaţilor mai mulţi politicieni.

Sunt declaraţiile făcute de europarlamentarul român Monica Macovei, în cadrul unui interviu pentru Jurnal TV. Deputatul european consideră că una dintre soluţiile pentru lupta anticorupţie în Moldova este aducerea unor procurori români de la DNA, dar această măsură trebuie să fie acceptată de politicienii de la Chişinău.

„Pentru că ei vor fi primii cercetaţi, mai ales că văd ce se întâmplă în România, unde sunt miniştri la închisoare, parlamentari la închisoare, primari. L-am văzut şi pe Ponta cum s-a dus la Plahotniuc, şi s-au pupat. Nu avem politicieni mari, nu avem politicieni care să iubească România sau Moldova”, a declarat Monica Macovei.

Eurodeputatul român a salutat protestul organizat de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr, care va avea loc la Chişinău pe 6 septembrie, şi a accentuat că în cazul în care clasa politică dezamăgeşte, ea trebuie să fie înlocuită.

„Oamenii trebuie doar să iasă în stradă şi să nu se lase, să stea în piaţă, cum s-a mai întâmplat în 2009 când au făcut tinerii revoluţia. Să iasă şi să stea în stradă până când se întâmplă asta, până când DNA trece Prutul”, a mai spus Monica Macovei.

Vă propunem textul integral al interviului. 

De ce aţi venit îmbrăcată în acest tricou?
 
Pentru că am venit la Chişinău la marcarea caravanei ,„AICI e Europa Liberă”. Un eveniment admirabil şi foarte necesar, făcut în toată ţara pentru democraţie, pentru contracararea propagandei ruseşti care este foarte puternică, manipulativă, vine pe diverse canale. Fie pe faţă, fie prin diverşi oameni care par uneori cei mai democraţi sau prin diverse blocuri sau site-uri. E foarte periculoasă pentru că Federaţia Rusă vrea să-şi refacă imperiul sovietic şi atunci e binevenită această caravană.
 
Europa Liberă este finanţată de Statele Unite şi acest post de radio a transmis în toate ţările comuniste, inclusiv şi în România, în timpul comunismului. Era singurul post independent care exista în ţară. Şi atunci, la şapte seara, toată lumea sau cine vroia şi ştia, apleca urechea şi dădea radioul încet ca să nu audă vecinii să te spună la securitate. Ascultai ce se întâmplă în lume, era în limba română şi începea aşa: „Aici Europa Liberă”. Nu uit niciodată aceste cuvinte.
 
Vedem că tot mai des presa internaţională, oficialii europeni, inclusiv Secretarul general al Consiliului European, vorbesc despre Republica Moldova ca despre un stat aflat pe marginea prăpastiei, capturat de oligarhi, şi care trebuie reîntors cetăţenilor. Dvs. cum vedeţi această stare de lucruri aici, în Moldova, după 24 de ani de independenţă şi ce fenomene credeţi că opresc acest stat să se dezvolte?

Corupţia este una dintre ele şi această expresie „stat capturat” este folosită de foarte mulţi ani de Banca Mondială. Un stat capturat de crimă organizată, de corupţie. Societatea trebuie să înţeleagă că poate e tentant să trăieşti cum îţi spune un tătucă şi să nu te gândeşti cum vrei să fie viaţa ta şi a copiilor, dar pe termen lung toţi, şi noi, şi copiii noştri, ne trăim viaţa noastră, deci au trecut aceste vremuri cu tătuca. Tătuca politicianul, tătuca oricine, prim-ministrul. Noi, societatea, cetăţenii trebuie să acţionăm, e ţara noastră, noi suntem suverani, asta-i democraţia. Şi atunci trebuie să ne luptăm să spunem „nu corupţiei”, să spunem „nu crimei organizate”, să cerem la nesfârşit până când se întâmplă. Sper să fie cu sfârşit investigaţiile, trimiterea în judecată şi condamnarea celor care au devalizat băncile cu un miliard.
 
Nu se poate să nu fie nimeni condamnat pentru asta şi nu se poate să nu fie daţi banii înapoi oamenilor. Oamenii trebuie să înţeleagă că toţi banii furaţi prin corupţie, furaţi prin orice formă, sunt banii lor. Cum spunea Margaret Thatcher, nu există bani publici, bani ai statului aşa veniţi din cer, sunt banii cetăţenilor, banii lor, banii noştri, deci trebuie să aibă grijă de ei. Deci trebuie să se lupte, nu trebuie să stea să spună „asta e, nu prea am ce face”. Inerţia sau deznădejdea e clar că le convine ruşilor şi duc societatea la o stare de inerţie, care imediat e luată şi transformată înapoi în dictatură. Nu cred că mai vor. Nici populaţia rusă din Moldova nu mai vrea asta. Un popor inert, este un pericol pentru democraţie, deci poporul trebuie să acţioneze imediat când e un rău, când se întâmplă ceva rău.
 
Şi mie îmi place că la Chişinău oamenii ies în stradă, în România oamenii nu ies din anii '90. Au ieşit acum la alegeri din cauza a aceea ce s-a întâmplat în diasporă. Dar la Chişinău am văzut că se mobilizează şi ies în stradă. Trebuie de ieşit în stradă. Trebuie de ieşit în stradă şi în campania „DNA treci Prutul”. Şi aici e o soluţie foarte simplă, putem aduce doi, trei procurori de la DNA, că-i mai simplu să fie români că înţeleg probele, hârtiile, înscrisurile, limba, tot.  Să lucreze şi să-i înveţe şi pe cei de aici sau să le dea curaj. Le trebuie curaj ca să înţeleagă că pot să cheme pe oricine să investigheze. Poate să fie şi un procuror din alte ţări. E mai simplu că românii înţeleg repede problema, nu mai stăm prin interpreţi. Şi iarăşi e mai bine fiindcă ai certitudinea, siguranţa că aceşti procurori nu sunt păpuşarii nimănui şi îşi fac treaba corect, nu le pasă pe cine investighează.

Veniţi destul de des la Chişinău comparativ cu alţi europarlamentari. Cum vedeţi starea de lucruri din Republica Moldova, cum o simţiţi?

Mai degrabă o să vă spun din ce ştiu decât din ce simt, altfel mă simt foarte bine aici. Populaţia a votat o alianţă pro-europeană, pro-europeană pe bune, pentru Europa. Faptul că guvernul conduce sprijinit de comunişti în parlament nu reflectă dorinţa oamenilor la alegeri şi intenţia lor. Or intenţia lor trebuie respectată la alegeri, de asta avem alegeri.
 
Avem perioada de implementare a reformelor, este cea mai grea. Până acum au fost adoptate legi. Asta a fost cel mai uşor, cel mai greu este să le aplici. Mi-e greu să cred, de fapt ştiu că-i imposibil să oblige comuniştii. Plus că avem această coaliţie pro-europeană, avem politicieni care, cel puţin la nivel mediatic, sunt acuzaţi de implicare în furtul miliardului şi în alte poveşti urâte şi murdare. Aici e foarte clar, Europa vine cu bani, vine şi cu valori. Sănătatea pe care Europa vrea s-o aducă, sănătatea europeană, sănătatea unei ţări, constă în următoarea propoziţie: cine fură să se ducă la închisoare chiar dacă e prim-ministru, chiar dacă e ministru, chiar dacă e preşedinte. Cine fură să se ducă la închisoare şi să plătească banii.
 
Trebuie confiscaţi banii şi trebuie aplicată confiscarea extinsă. Vă amintesc că am fost raportor pe acea directivă europeană a confiscării extinse şi de la a treia parte. Adică dacă îţi pui proprietăţile pe numele unor copii, bunici, rubedenii, cumetri, se aplică directiva europeană. Deci trebuie luaţi banii, să meargă la închisoare, să plătească egal cu oricine. Banii sunt ai oamenilor şi trebuie să meargă la oameni.
 
Şi atunci e foarte importantă justiţia, e cea mai importantă. Hai să ne gândim ce am face cu un miliard de euro pentru cetăţenii din Republica Moldova. Ce am face cu banii ăştia dacă i-am avea înapoi, câte spitale am face? Vă spun eu, peste o sută. Câte şcoli am face, moderne toate? Cât ar creşte pensiile? Zece ani de zile s-ar plăti pensii crescute la toată lumea. Aşa trebuie să gândească oamenii. Sunt bani furaţi din buzunarul lor. Ce am face cu banii ăştia? Hai să-i aducem înapoi. De asta e importantă confiscarea, să aducem banii înapoi, ca să-i folosim pentru noi. Hai să facem autostrăzi. Câte autostrăzi facem? Câte străzi asfaltăm? Aici nu-i de dreapta sau de stânga. Autostrada nu-i de dreapta sau de stânga. Şcolile şi copiii săraci care n-au papuci nu sunt de dreapta sau de stânga. Ţin de sănătatea unei societăţi şi de o democraţie normală.
 
Aţi menţionat istoria acestui miliard care a dispărut din trei bănci. Ce concluzii putem trage din acest caz în condiţiile în care Guvernul, Parlamentul, politicienii au fost informaţi, dar nimic nu s-a întreprins? Cum îi putem deferi justiţiei pe cei vinovaţi în condiţiile în care instituţiile de drept sunt controlate politic?

Eu spun de mulţi ani de zile, din mandatul trecut, când eram preşedinta comitetului de cooperare, că instituţiile judiciare nu intră la împărţeala politică, deci nu există că PD-ul ia procurorul general, că PLDM-ul ia nu ştiu ce şi aşa mai departe. Aceste instituţii nu se împart, ele sunt independente. Cu toate acestea ele au fost împărţite, ăsta este adevărul. În Republica Moldova ele sunt sub putere politică.
 
Dacă procurorii se răzvrătesc, ar fi foarte bine să zică noi vrem să fim independenţi, noi nu mai facem nimic până nu suntem independenţi. Au fost informaţi toţi politicienii că se scurg banii din bănci şi atunci se găsesc procurori independenţi în Moldova care să îi cheme pe aceşti politicieni la rând să-i întrebe: „ai ştiut? Ia stai tu jos că vreau să-ţi iau o declaraţie. Ai ştiut? Ce-ai făcut?” Şi să înceapă investigaţia. Ce-i opreşte? Frica? Omul contează. Să nu-i oprească frica. Societatea e cu ei pentru că societatea vrea acest lucru. Să se gândească ce lasă în urma lor aceşti procurori. Lasă mizeria acoperită şi neinvestigată, lasă banii ăştia furaţi fără să facă nimic, de ce au salariile atunci?
 
Aşa au început românii, aşa am făcut DNA-ul. Depinde cu cine populezi instituţiile, cine intră acolo, trebuie să pui procurori care nu sunt păpuşa nimănui, cum am spus. Dar trebuie să vrei, asta este important, un singur om ajunge ca să vrea. Eu am vrut să facem DNA şi am făcut DNA, a căzut, m-am luptat în guvern, a trecut de guvern, a căzut în parlament prima oară, am negociat cu toată lumea, inclusiv cu domnul Voiculescu care acum are 10 ani condamnare la închisoare. Şi cu mulţi alţii. Şi am adoptat legea DNA. La fel cu altele. Am făcut infracţiune cu conflictul de interese, foarte mulţi parlamentari sunt condamnaţi pentru că şi-au angajat rudele în cabinetul parlamentar, adică eu sunt parlamentar şi te angajez pe tine fiica mea şi te plătesc din banii statului, nu e ok. Apoi la şefia DNA am vrut să fie cel mai imparţial,  independent şi profesionist procuror pe care eu l-am putut găsi. Dacă nu vroiam asta, îmi puneam un prieten, cum probabil se întâmplă aici.
 
Deci trebuie să găsim omul care să vrea. Întotdeauna istoria e schimbată de un om, să ştiţi că se poate. Întotdeauna peste noapte se pot întâmpla minuni şi nenorociri, şi minuni. E Martin Luther King care a zis că am un vis, un om. A fost Hitler pe partea rea. Întotdeauna pleacă de la un om. Un om a inventat becul, întotdeauna e unul care are o idee. Aşa merge lumea înainte şi se poate,  dar nu trebuie să stai şi să nu faci nimic. Trebuie să fii activ, să nu fii inert.
 
Se insistă pe campania asta, eu vă spun, asta-i soluţia pe care o văd. Dacă de atâţia ani de zile, de când vorbim despre asta este al nu ştiu câtelea interviu pe care eu îl dau pe corupţie, dar nu eu, aici scrie în fiecare zi presa liberă, scrie şi spune despre asta. Tot aici suntem, tot nu e nimeni investigat, nu-i nici cu vânătoarea aceea, nu s-a mai întâmplat nimic. Atunci nu ştiu cât să mai aşteptăm, de asta spun că soluţia este să aducem doi - trei de la DNA şi să se apuce să investigheze.
 
Acum sigur întrebarea este: trebuie să vrea şi politicienii, nu? Pentru că ei vor fi primii cercetaţi, mai ales că văd ce se întâmplă în România, unde sunt miniştri la închisoare, parlamentari la închisoare, primari.
 
L-am văzut şi pe Ponta cum s-a dus la Plahotniuc, şi s-au pupat. Nu avem politicieni mari, nu avem politicieni care să iubească România sau Moldova. Dimpotrivă. Şi atunci trebuie să facem noi societatea, şi noi trebuie să-i forţăm, şi noi putem pentru că dacă ies câteva mii de oameni în stradă pentru un lucru, se întâmplă. Vorbesc serios. Trebuie doar să iasă. Trebuie doar să iasă şi să nu se lase, să stea în piaţă, cum s-a mai întâmplat în 2009 când au făcut tinerii revoluţia. Să iasă şi să stea în stradă până când se întâmplă asta, uite până când trece Prutul DNA.
 
Vorbeam despre statutul Republicii Moldova de stat captiv. E o stare despre care vorbesc experţii, analiştii şi chiar şi unii politicieni. Maia Sandu, fostul ministru al Educaţiei, care a încercat să schimbe ceva şi la fel a spus că Moldova este controlată de o oligarhie criminală.

Şi au scăpat de ea. Asta n-o să meargă la nesfârşit. O să plătească pentru asta.
 
Mai pot avea încredere cetăţenii într-o clasă politică care nu le-a îndreptăţit aşteptările privind o luptă contra corupţiei?
 
Nu, trebuie să-i schimbe. E nevoie de o nouă clasă politică. Este evident asta, ca şi în România. Uitaţi-vă ce se întâmplă în lume, oamenii ies în stradă, câştigă altfel de partide. În niciun caz nu vrem să câştige nici aici şi nici de partea cealaltă a Prutului partide extremiste.  Eu de asta am şi făcut un partid în România. Tocmai împotriva clasei politice, împotriva sistemului, adică împotriva sistemului corupt al actualei clase politice, care e transpartinic, că ei fac împreună, indiferent din ce partid sunt. Liberalii cu socialiştii, cu DMR-ul, comit infracţiunile împreună. Reţea de crimă organizată.
 
La fel e şi aici. Deci trebuie înlocuită clasa politică sau forţată să ia măsuri. Ieşim în stradă, nu plecăm până nu faceţi asta, se obţine aşa nişte lucruri sau dacă nu, demisia! Stai în stradă, frate, şi strigă „Demisia!” Că de asta spun, un popor  inert este un mare pericol pentru democraţie. Ştiţi de ce? Pentru că cei de la putere se văd aşa deodată stăpânii tuturor. Nu. Sunteţi servitorii tuturor. Şi trebuie tot timpul să le aducem aminte, nu ţi-ai făcut treaba, n-ai făcut ce ai promis în campanie, furi din banii noştri, eşti corupt, nu vrei DNA, ţii procurorii şi judecătorii sub papuc! Pleacă, că eu nu de asta te-am ales. Nu asta înseamnă Europa.  
 Care este cutuma internaţională în asemenea cazuri de stat în captivitate? Cum îl reîntoarcem pe orbita unei democraţii funcţionale?

Vă dau un exemplu. După ce Slovenia a intrat în Uniunea Europeană şi puterea, şi opoziţia au încercat desfiinţarea agenţiei anticorupţie şi a ieşit lumea în stradă. Simplu. Ljubljana a fost plină de oameni şi nu au mai desfiinţat-o. Ultima oară a fost în 2013, adică nu cu mult timp în urmă, adică nu se lasă. Credeţi că în România clasa politică vrea să fie anchetată? Problema este că am făcut DNA-ul în 2005, când ei încă credeau că nu va ajunge DNA-ul aici. Au avut o teamă că de asta au şi trântit în parlament legea prima oară şi au tot încercat s-o schimbe. Acum e un proces de încercare de decredibilizare a DNA, deci încearcă tot felul de mijloace. Au făcut acum de exemplu politicienii români, socialiştii, au făcut 25 de proiecte de lege să schimbe Codul Penal şi de Procedură Penală, toate în favoarea lor ca să scape de anchetă. Urmează să fie dezbătute în parlament, au trecut unele de o cameră. Deci ei nu se lasă, ei se luptă ca să scape, tot timpul se vor lupta, să sperăm că o să cadă în parlament şi populaţia reacţionează, să reacţioneze, că până la urmă noi i-am ales.
 
Şi investitorii ocolesc Republica Moldova mai ales în ultima perioadă, după ce s-a aflat de furtul miliardului din sistemul bancar. Cum credeţi, când şi acum putem recăpăta încrederea investitorilor?

Când arătăm că avem un sistem eficient juridic. Se întâmplă astfel de lucruri. Problema este să fie imediat investigate şi cine-i vinovat să fie trimis în judecată să răspundă. Asta nu-i o lozincă. Există acte de corupţie sigur mult mai puţine sau tunuri mari date de companii străine şi în alte ţări. Odată prins, eşti investigat imediat şi sancţionat şi pus să plăteşti amenzi enorme dacă eşti o companie, cum a fost Siemens, de exemplu. Au plătit miliarde şi miliarde şi alte companii sau persoane, guvernatori. Imediat sunt daţi afară şi sunt arestaţi şi condamnaţi. Totul se întâmplă repede. Sigur, cu probe în justiţie. Atunci oamenii au încredere. Deci încrederea vine recunoscând că există o problemă. Da, e adevărat, avem corupţie, avem fraudă, nu negând şi având un sistem juridic care reacţionează imediat, că asta de exemplu se întâmplă în România. Păi da, noi avem corupţie, dar problema este că îi prindem, că-i anchetăm şi că-i judecăm. Sigur că ar dura mulţi ani procesele, unele procese 7-8 ani. Suntem nemulţumiţi. Acum au început să dureze mai puţin.
 
Este oportun ca în aceste condiţii partenerii de dezvoltare să reia finanţarea guvernării corupte pe care o avem noi aici?

Acum e bine să nu sufere oamenii, că nu sunt oamenii de vină, dar trebuie un fel de atenţionare pentru că lucrurile au mers deja foarte departe şi trebuie oprite. Vrem protecţie de la Europa? Vrem ajutorul Europei? Vrem banii europeni? Vrem valorile europene? Şi noi ce facem? Furăm un miliard de euro, nu se poate. Deci da, trebuie şi cu sancţiuni dacă nu vine de bunăvoie, dacă ei nu vor să facă asta şi nu vor pentru că sunt implicaţi din ce am văzut în presă sau în fine presa scrie că sunt implicaţi, atunci da, se impune şi asta. Problema este că suferă oamenii dacă nu cumva şi banii care vin de la Uniunea Europeană sunt şi ăia sifonaţi.
 
Un alt caz care a scandalizat opinia publică este concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău unei companii ruseşti. După ce în 2013 autorităţile declarau că este un proces legal, necesar, profitabil, acum investighează dacă să rezilieze acest contract de concesionare pe motiv că acel concurs de selectare a investitorului nu a fost transparent şi că firma rusească nu şi-a îndeplinit obligaţiunile. Cum apreciaţi aceste mişcări, aceste scheme?

Vă gândiţi la scheme în sensul că e unul care dă o şpagă mai mare şi care vrea să ia Aeroportul?  Eu nu ştiu aceste detalii, dar e posibil. În primul rând, de atunci s-a ştiut că n-a fost un proces transparent de selecţie, iar transparenţa în achiziţiile publice e foarte importantă. Aici se fură cel mai mult şi e corupţia cea mai mare. Acum rezilierea doar ca să dai la altul, nu ştiu, că dă o şpagă mai mare, nu ştiu dacă e aşa.
 
Dacă atunci s-a comis o infracţiune, dacă se dovedeşte că nu a fost procesul de selecţie transparent, dacă partea cealaltă, compania, nu a respectat ceva din contractul de privatizare, atunci da, se poate rezilia. Dar eu sunt pentru egalitate, să nu facem haiducii din asta, să ne prefacem că reziliem, doar ca să facem nu ştiu ce altceva. Dacă într-adevăr s-a încălcat contractul, dacă într-adevăr privatizarea a fost ilegală, atunci da, reziliem, adică anulăm contractul. Depinde ce prevede.
 
Eu am văzut contracte de privatizare în care despăgubirile pentru rezilierea contractului erau mai mari decât valoarea contractului. Adică erau făcute să nu fie schimbate niciodată, că dacă plăteşti despăgubiri mai mult decât a fost contractul, de unde vin despăgubirile, banii? Din buzunarele noastre.
 
Ce riscăm dacă vom continua cu stagnarea implementării agendei de reforme europene şi a luptei anticorupţie?

Riscăm ca oamenii să continue să o ducă prost, asta e cel mai important lucru, ca Moldova să nu se modernizeze şi ca Moldova să fie condusă de aceşti tătuci şi repet: nu se poate asta. Riscăm să plece lumea din ţară, în special tinerii. Noi vrem să stea pentru că vor ei să stea, să rămână aici. Sunt multe familii despărţite, lucrează unii afară, alţii sunt acasă, ca şi în România. Ei vor să se întoarcă acasă doar că nu au unde lucra şi n-au democraţie, n-au administraţie care să-i trateze cu respect şi aşa mai departe. Asta riscăm. Deci riscăm ca Moldova să stagneze, să meargă înapoi şi să fie mult mai uşor de controlat şi de readus în acea zonă a dictaturii, cum e în Belarus, cum e în alte părţi. Nu mai vor oamenii asta că au văzut ce înseamnă libertatea. Sunt sigură că nici populaţia rusească din Moldova nu vrea asta. Nu vrea sub dictatură. Sunt atâţia ruşi din Federaţia Rusă care nu vor în dictatură. Deci cu toţii trebuie să ne luptăm cu dictatura. În primul rând, asta riscăm, mai departe evoluţia europeană sigur că este ascultată de aceste lucruri.
 
Merge înainte procesul, s-a semnat Acordul de Asociere, dar vrem să rămânem cu liberalizarea vizelor, da? Să ţină minte lumea pentru că s-a pus problema pentru Bosnia sau pentru Macedonia, să se revină asupra deciziei dacă lucrurile nu merg bine într-o ţară. Deci noi nu vrem să se revină asupra deciziei de liberalizare a vizelor în Moldova, nu? Nu vrem. O să vă spun odată şi povestea asta cum a fost cu vizele în Republica Moldova. Cum au încercat unii să nu se întâmple niciodată, dar n-au reuşit, inclusiv socialiştii din România, inclusiv PSD-ul. Deci asta riscăm, riscăm mult, de asta spun: ori clasa politică îşi sacrifică interesele personale, ori pleacă. Pleacă şi îi lasă pe alţii să facă alegeri, să vină alţii, asta din propriile iniţiative, ori populaţia iese în stradă şi nu mai pleacă până când nu pleacă ei.
 
După cum aţi menţionat, aici la Chişinău lumea a început să iasă la proteste. Următorul miting preconizat va fi pe 6 septembrie, atunci când lumea va ieşit în stradă pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de abuzurile guvernanţilor. Ce mesaj aveţi pentru aceşti cetăţeni?

Îi felicit, bravo lor. Este singurul mod în care ţii o democraţie. Democraţia este atât de fragilă, încât tot cu mijloace democratice poate fi înlăturată. Deci e fragilă şi trebuie menţinută. Bravo lor şi aşa s-o ţină. Asta înseamnă că sunt vii, nu sunt inerţi, că le pasă şi că-şi iubesc ţara. Şi asta trebuie spus acestor politicieni, oricine, da? Dacă nu iubeşti Moldova şi dacă nu ne iubeşti pe noi şi nu faci ce-ţi cerem noi, pleacă. Un conducător care nu-şi iubeşte ţara nu are ce să caute la conducerea ţării. E un căruţaş care duce o căruţă şi o izbeşte de toţi bolovanii. Asta e. Nu! Să plece şi oamenii să ceară asta şi să iasă în stradă neobosiţi.