Moldovenii au un deficit de toleranță față de persoanele LGBT, bolnave de HIV, cu dizabilități și foști deținuți

Din păcate, în Republica Moldova nivelul de toleranță față de persoanele din 14 grupuri vulnerabile și marginalizate este sporit, iar cantitatea și negativismul stereotipurilor corelează și cu distanța socială față de grupurile respective, scrie Realitatea.md.

Despre toate acestea s-a discutat în cadrul unei mese rotunde pe marginea ”Studiului privind percepțiile și atitudinile față de egalitatea în Republica Moldova”. Studiul scoate în evidență o serie de elemente importante a percepției publice asupra problemelor egalității și nediscriminării în Republica Moldova. O primă constatare a studiului este că discriminarea anumitor grupuri de persoane nu este percepută de cetățeni printre cele mai stringente probleme în țara noastră, urmată de faptul că aceiași cetățeni manifestă un grad sporit de intoleranță față de grupurile de persoane vulnerabile și marginalizate.

Pe lângă nivelul de dezvoltare și de trai modest care are impact asupra intoleranței, situația este amplificată și de un nivel scăzut de încredere a cetățenilor în instituțiile statului, alți actori sociali și chiar lipsa încrederii în alți oameni.

Astfel, conform studiului, niciunul dintre 14 grupuri vulnerabile nu se poate bucura de o toleranță totală. Cea mai mare distanță socială (5,2 puncte)este înregistrată pentru persoanele LGBT, adică peste jumătate dintre respondenți au optat pentru excluderea reprezentanților grupului dat din țară.

Următoarele grupuri vulnerabile pentru care se înregistrează o distanță socială mare sunt:

• persoane infectate cu HIV/SIDA (4,3 puncte)
• foști deținuți (3,6 puncte)
• persoanele cu dizabilități mentale și intelectuale (3,6 puncte)
• persoane de religie musulmană (3,3 puncte)
• persoane de origine africană (3,1 puncte)
• persoane de etnie romă (3,1 puncte)

Pe de altă parte, cea mai mică distanță socială este manifestată pentrupersoanele vorbitoare de limba rusă (0,9 puncte) și ruși care locuiesc în RM(0,9 puncte), deci acceptarea acestora fiind sub nivelul de prieten.

Datele raportului mai arată că distanța socială față de comunitatea LGBT este determinată de percepția acestui grup prin prisma caracteristicilor precum ”destrăbălare, anormal, prostie, bolnav”. Nivelul critic de intoleranță manifestat față de persoanele care trăiesc cu HIV este determinat de percepții ale acestora ca fiind ”purtători de viruși” și ”surse de pericol de infectare”. O serie de stereotipuri răspândite despre foști deținuți ”periculoși, gresivi, hoți, ucigași, oameni pierduți” la fel determină un nivel sporit de intoleranță față de aceștia și manifestarea distanței sociale sporite.  

Studiul a fost elaborat în perioada aprilie-iunie 2015, pe un eșantion reprezentativ național de 1.013 respondenți din 13 regiuni ale țării, de către Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, în colaborare cu Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității din Moldova, dar și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.