Moldova rămâne fără oameni

Ei lasă în urmă sate pustii, bătrâni bolnavi şi neputincioşi, copii lipsiţi de dragoste părintească şi de educaţie, o ţară împovărată de mizerie şi sărăcie, sperând să găsească în străinătate o viaţă mai bună.

La începutul anilor 90, atunci când se destrăma marele imperiu sovietic, Republica Moldova avea o populaţie de aproximativ 4,5 milioane. Astăzi, acest număr a scăzut semnificativ, încât nici autorităţile nu pot da o cifră exactă a cetăţenilor rămaşi în ţară. Potrivit unui sondaj realizat de Magenta Consulting, unul din trei moldoveni ar dori să plece din ţară. Totodată, ONU a prognozat că până în 2050 populaţia Republicii Moldova va ajunge sub două milioane de locuitori.

Ca ciupercile după ploaie

Cuconeştii Vechi din Edineţ, Dărcăuţii Noi din Soroca sau Frumuşica Nouă din Floreşti sunt doar câteva sate unde nu mai locuieşte nimeni. Case părăsite, care se ruinează pe zi ce trece din cauza intemperiilor, ogrăzi pustii şi grădini pline de buruieni – acesta este peisajul trist al multor localităţi care erau cândva pline de viaţă. O situaţia similară este şi în comuna Vîsoca, raionul Soroca. Aici doar câteva gospodării sunt locuite. „Cei tineri au plecat, iar cei bătrâni au murit. Pe noi nu ştiu dacă va avea cine să ne înmormânteze”, spun câţiva bătrâni care îşi odihnesc bătrâneţile sub un copac lângă poartă.

Asemenea sate au devenit tipice în Republica Moldova. Spre deosebire de alte state europene, situaţia demografică din Republica Moldova se înrăutăţeşte pe zi ce trece. Potrivit unor date estimative, aproximativ un milion de moldoveni sunt plecaţi peste hotare, iar unele organizaţii internaţionale prezintă date mult mai pesimiste. Autorităţile de la Chişinău nici până astăzi nu pot oferi o cifră exactă câţi cetăţeni locuiesc real în ţară. Rezultatele recensământului populaţiei care s-a desfăşurat anul trecut nu au fost făcute publice până în prezent, iar Biroul Naţional de Statistică nu a anunţat o dată exactă când acestea vor fi prezentate.

În lipsa unor acţiuni concrete, dar şi din cauza înrăutăţirii situaţiei economice în urma crizei din sistemul bancar, moldovenii continuă să părăsească ţara. Situaţia a devenit şi mai critică după ce leul moldovenesc s-a devalorizat. Astfel, în urma acestui declin a avut loc o majorare în lanţ a preţurilor la principalele produse, dar şi la energia electrică şi gazele naturale.

Sergiu Tofilat, expert al Institutului de Politici şi Reforme Europene (IPRE), consideră că în asemenea situaţie din Republica Moldova vor pleca nu numai cetăţenii simpli, dar şi reprezentanţii businessului mic şi mijlociu.

„Putem vorbi de două categorii de cetăţeni ce vor să plece: angajaţii, care vor un loc de muncă stabil şi un salariu decent, dar şi antreprenorii, care au sau vor să-şi deschidă o afacere. În primul rând este vorba de cauza materială. Oamenii pleacă peste hotare fiindcă nivelul de remunerare în Moldova este mult mai redus în comparaţie cu ţările dezvoltate. La fel, sistemul de pensii este unul ineficient şi incapabil să garanteze salariatului o pensie decentă. O altă cauză vizează corupţia şi birocraţia excesive în instituţiile publice locale şi centrale, justiţia selectivă şi activitatea părtinitoare a organelor de drept. Interesele cetăţenilor nu sunt protejate de lege, iar aceştia nu mai au încredere în poliţie şi procuratură. Putem continua la nesfârşit cu lista cauzelor, cum ar fi sistemul medical şi cel educaţional slab dezvoltate, infrastructura distrusă, etc.”, declară sceptic expertul.

Criză demografică de proporţii

În asemenea ritm, când tinerii pleacă şi rămân numai bătrânii, Republica Moldova riscă în scurt timp să se confrunte cu mari probleme demografice. Diferenţele dintre mortalitate şi natalitate se măresc an de an, iar aceste procese nu mai pot fi oprite. Dr. hab. Olga Gagauz, şefa Centrului de Cercetări Demografice din Chişinău, susţine că speranţa de viaţă a moldovenilor este cea mai scăzută din Europa; aceştia trăiesc cu 10 ani mai puţin decât în alte ţări.

„Nu putem prognoza actualmente nişte cifre exacte, deoarece noi aşteptăm în continuare datele recensământului. Cu toate acestea, presupunem că până în 2050 populaţia Moldovei va scădea cel puţin cu un milion de oameni. De asemenea, Institutul Demografiei din Viena a prognozat, într-un studiu din 2014, că ţara noastră va pierde 11% din populaţie. Aceste scăderi vor fi determinate de sporul natural negativ. Din an în an numărul nou-născuţilor scade din cauza tinerilor care pleacă. Dacă până în ultimii ani au fost înregistrate anual 20-30 de mii de naşteri, atunci în 2030 numărul va scădea la 17.000. Totodată, în vârsta de pensionare vor intra generaţiile născute în anii 60 ai secolului trecut. Respectiv va creşte şi numărul de decese. La aceasta se adaugă şi fluxul de migraţie. Statistica oficială nu oferă date relevante pentru că aceasta înregistrează doar migraţia legală. Însă, cea făcută de EUROSTAT arată că numărul de moldoveni plecaţi peste hotare este în creştere. Cu părere de rău unele programe de stopare a migraţiei pe care le face Guvernul de la Chişinău nu au oprit aceste cazuri. Mai avem şi cazurile când tinerii pleacă peste hotare la studii. Oficial avem 30 de mii de tineri care învaţă în alte ţări, deci fiecare al patrulea student înregistrat oficial. Aceştia nu vor mai reveni înapoi din cauza salariilor mici. În concluzie, pot spune că în viitor vom avea de suferit mult, pentru că nu cantitatea populaţiei determină dezvoltarea economică, ci calitatea acestea”, a comentat, în exclusivitate pentru DW, Olga Gagauz.

Salvarea vine din finanţări străine

Potrivit datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), la 1 ianuarie 2015 pensia medie în Republica Moldova era de 1087 de lei (aproximativ 55 de euro). Aceasta acoperă doar 65 la sută din minimul de existenţă de care are nevoie un bătrân din Moldova. Totodată, salariul minim în sectorul real al economiei este 1900 de lei (aproximativ 92 de euro), fiind majorat cu 15% în comparaţie cu anul trecut. Totodată, dacă în 2014 experţii au făcut prognoze privind mărimea coşului minim de consum, anul acesta este greu de estimat, din cauza creşterii preţurilor la produsele alimentare şi servicii.

În asemenea situaţie, moldovenii rămaşi în ţară trăiesc din remitenţele rudelor plecate peste hotare. Însă, din cauza crizei economice din UE, dar şi din Federaţia Rusă, acestea s-au micşorat cu circa 30%. Astfel, ultimele majorări la energie, dar şi situaţia dificilă în general, îi determină pe cei rămaşi să plece. Astăzi, a emigra din Moldova e mult mai uşor, deoarece mulţi moldoveni au redobândit cetăţenia română, iar ceilalţi pot beneficia de regimul liberalizat de vize.

Până la sfârşitul anului curent situaţia din ţară rămâne incertă şi alarmantă. Mai ales că şi partenerii de dezvoltare au sistat finanţările, condiţionând reluarea acestora numai dacă vor fi implementate reforme. Banca Mondială a blocat în luna iunie a acestui an o tranşă de 45 de milioane de dolari suport bugetar, iar discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional vor începe abia la mijlocul lunii septembrie. Sub semnul întrebării sunt şi alte proiecte care s-au desfăşurat cu succes şi care au creat noi oportunităţi pentru ca cetăţenii să rămână acasă

Eduard Mihalaş, analist pe Programe de Populaţie şi Dezvoltare şi Gender al UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie în Republica Moldova, consideră că Chişinăul trebuie să înveţe din experienţa statelor vecine, care încercă să rezolve aceste probleme prin politici.

„Republica Moldova poate face faţă dinamicii populaţiei, concentrându-se pe calitatea vieţii. Experienţa din regiune, dar şi la nivel global indică faptul că ţările înregistrează succese atunci când investesc în sănătate, în educaţie şi în oportunităţi de muncă, în special pentru tineri. Rata fertilităţii poate creşte dacă se fac investiţii în sănătate şi educaţie şi atunci când există legi şi programe pentru susţinerea familiilor, care permit femeilor şi bărbaţilor să reconcilieze munca cu numărul dorit de copiii. UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie în Republica Moldova lucrează cu Guvernul, comunitatea academică şi societatea civilă în scopul elaborării politicilor publice în domeniul populaţiei şi dezvoltării, care sunt bazate pe evidenţe şi centrate pe oameni. Împreună cu partenerii naţionali suntem angajaţi în elaborarea şi implementarea programelor de planificare familială şi acces la servicii calitative de sănătate a reproducerii, politicilor care să promoveze o îmbătrânire activă şi să reducă violenţa în bază de gen. Pentru a atinge acest scop este important să avem date statistice de calitate dezagregate, care să stea la baza politicilor şi deciziilor autorităţilor”, a declarat pentru DW expertul.

Atât timp cât Republica Moldova nu va rezolva problemele social-economice interne şi nu va lupta insistent contra corupţiei, cetăţenii acestei ţări vor continua să plece acolo unde viaţa le este asigurată.