Moldova, în cădere în clasamentul democrației globale
The Economist a publicat indicele anual al democraţiei pentru 2016, care ierarhizează ţările lumii în funcţie de puterea regimului democratic, determinată de alegeri libere şi corecte, libertăţi civile, funcţionarea guvernului, participare politică şi cultură politică.

Republica Moldova ocupă poziţia 76 cu un indice anual al democraţiei de 6,01, între Papua Noua Guinee și Zambia. În acest sens, ţara noastră a căzut șase poziţii în ultimul an, prin comparaţie cu indicele democraţiei pentru 2015. Astfel, Republica Moldova se află pe ultima poziție în lista „democrațiilor viciate”, aflându-se chiar la limita „regimului hibrid”.
„Democraţiile viciate” sunt considerate acele naţiuni unde deşi există alegeri libere şi corecte, iar libertăţile civile sunt respectate, încă există probleme grave, precum interferenţa statului în libertatea presei. Totuşi, aceste ţări întâmpină probleme serioase în alte categorii analizate de experţi şi se confruntă cu o cultură politică subdezvoltată, cu niveluri reduse de participare politică şi cu probleme legate de funcţionarea guvernării. Republica Moldova a căzut șase poziţii pe indicele democraţiei doar în ultimul an.
Din 2012, țara noastră a pierdut constant locuri în acest clasament, de la 67 (2012), la 69 (2013 și 2014) și 70 (2015), Țara noastră stă cel mai prost (4,29) la funcționarea guvernării și la cultura politică (4,39). Are însă scoruri ceva mai bune la pluralism politic și proces electoral corect (7,35) și libertăți civile (7,11). Dintre țările vecine, România se situează pe locul 61, în timp ce Ucraina e pe poziția a 86-a. De altfel, Republica Moldova stă mai bine în Europa doar decât Ucraina, Belarus (127) și Rusia (134).
Clasamentul democraţiei este deschis în mod tradiţional de Norvegia, Islanda şi Suedia, care şi-au păstrat aceleaşi poziţii ca în indicele pe 2015 realizat de The Economist. Aceste state sunt considerate democraţii complete, iar norvegienii au pe departe cel mai ridicat indice de 9,93, cu câteva probleme raportate doar în categoria funcţionării guvernului. În vreme ce, islandezii şi suedezii întâmpină câteva probleme care duc la scăderea indicelui democraţiei în categoriile participării politice, funcţionării guvernului şi libertăţilor civile.
Ultimele trei poziţii sunt ocupate de Ciad, Siria şi Coreea de Nord. Aceste trei state sunt considerate regimuri autoritare, iar nord-coreeni au păstrat în ultimul deceniu ultima poziţie în clasament, cu un indice al democraţiei dezastruos. Phenianul nu primeşte niciun punct pentru asigurarea unor alegeri libere şi corecte şi pentru respectarea libertăţilor civile.



