MAI ar putea crea o bază ADN de 3,5 milioane de euro

Pentru realizarea acestui proiect, în proiect se menționează că realizarea unui astfel de proiect este estimată la 3,5 milioane de euro. Mai mult, întreținerea anuală a proiectului ar putea fi de la 200 la 500 de mii de euro.

Potrivit notei informative a proiectului  - această acțiune este propusă întru executarea unei acțiuni din Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018, aprobat în ședința Guvernului din 22 iunie 2016, scrie bani.md.

Necesitatea unui astfel de proiect este argumentată prin mai multe posibilităţi pentru a identifica persoanele care au tangenţă cu diferite tipuri de infracţiuni. 

„Înregistrarea genetică are drept scop cercetarea,  prevenirea și combaterea unor categorii de infracțiuni prin care se lezează drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, în special dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, precum și pentru stabilirea identității cadavrelor neidentificate, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în rezultatul situațiilor excepționale, infracțiunilor cu caracter terorist, precum şi în vederea prevenirii şi combaterii unor categorii de infracțiuni contra securității de stat.”, se scrie în proiectul de Lege. 

Informația genetică va fi utilizată pentru:

1. identificarea infractorilor;
2. stabilirea apartenenței urmelor sau obiectelor care au legătură cauzală cu fapta;
3. excluderea persoanelor și a victimelor care au avut contact justificat sau accidental la fața locului;
4. excluderea persoanelor care aparțin unui cerc de persoane cu caracteristici comune unei fapte din care poate face parte și infractorul;
5. stabilirea identității cadavrelor neidentificate, precum și a persoanelor decedate - victime ale situațiilor excepționale sau ale infracțiunilor cu caracter terorist;
6. identificarea persoanelor dispărute;
7. schimbul de informații cu alte state, în conformitate cu tratatele internaționale ratificate de către Republica Moldova, în scopul combaterii criminalității transfrontaliere, a identificării persoanelor dispărute și a cadavrelor neidentificate. Tratatele trebuie să conțină garanții privind protecția drepturilor subiectului datelor cu caracter

Astfel, lista persoanelor care ar urma să treacă testul ADN nu conține doar infractori, aceasta fiind mult mai extinsă: 

1. bănuiții, învinuiții și inculpații;
2. persoanele condamnate definitiv pentru săvârșirea infracțiunilor grave, deosebit de grave și excepțional de grave, în cazul în care nu a fost prelevat material biologic în cadrul procesului penal;
3. urmele biologice prelevate de la fața locului;
4. cadavrele neidentificate;
5. persoanele decedate în rezultatul situațiilor excepționale sau a infracțiunilor cu caracter terorist;
6. persoanele supuse examinării în masă în baza unei sau mai multor caracteristici individuale și/sau comune unei fapte;
7. persoanele care activează în domenii ce implică risc pentru viață;
8. persoanele dispărute și rudele acestora până la gradul II de rudenie inclusiv;
9. persoanele care au avut contact, în mod justificat sau accidental, cu locul faptei în legătură cu comiterea infracțiunii sau cu materialul biologic;
10. victimele infracțiunii.

Informaţiile despre persoane se vor păstra diferit, în funcţie de caz, cel mult până când persoana va împlini 80 de ani sau după 25 de ani de la înregistrarea lor.

La elaborarea proiectului dat , autorul s-a inspirat din legislaţia de domeniu a Românei, Austriei, Poloniei, Federaţiei Ruse și a altor state din Uniunea Europeană.