Скопировать ссылкуLuna mai a fost cea mai călduroasă din ultimii 136 de ani, la nivel global
Luna trecută a fost cea mai călduroasă lună mai de când temperaturile globale au început să fie măsurate cu exactitate în anul 1880, informează Ministerul Mediului cu referire la date ale NASA.
Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeței Pământului a fost cu 0,93 de grade Celsius peste media normală, depășind astfel recordul stabilit în 2014. Mai a devenit astfel a opta luna la rând care a depășit recordul de temperatură, scrie realitatea.md.
Temperaturile record stabilite în 2015-2016 sunt o combinație a factorilor umani, Gavin Schmidt, directorul Institutului Goddard pentru Studii Spațiale al NASA (GISS), anticipase de anul trecut că 2016 va depăși recordurile anilor precedenți, astfel ca e posibil ca și iunie să stabilească un nou record de temperatură, susțin specialiștii de mediu.
Din anul 1994, la data de 17 iunie este marcată Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei.
Deşertificarea este transformarea unui teren înverzit într-unul arid, lipsit de vegetaţie, impropriu pentru vieţuitoare, pentru aşezări omeneşti şi agricultură.
Capriciile naturii au produs deşertificare. Suprafața totală afectată de deşertificare este estimată între 6 şi 12 milioane de kilometri pătrați. Efectele acestui fenomen se văd deja, iar unii cercetători susțin că dacă activitățile umane care duc la deşertificare vor fi oprite, zonele afectate îşi pot reveni.
Specialiştii Agenției Europene de Mediu au tras semnale de alarmă încă de acum 14 ani vizavi de aspectul creşterii accelerate a temperaturii medii în Europa. Efectele încălzirii globale au devenit din ce în ce mai vizibile şi în Moldova, iar una din cauzele majore care au condus la crearea premiselor deşertificării este definită de fenomenul distrugerii conştiente a terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil.
Regiunile cele mai expuse deșertificării se află la sudul teritoriului Republicii Moldova. Deşertificarea se manifestă prin reducerea suprafețelor acoperite cu vegetație, intensificarea severă a eroziunii hodlologice şi eoliene ale solului precum şi a salinizării, crustificarea şi compactarea solului, scăderea procentului de materie organică şi elemente nutritive din sol, creşterea frecvenței, duratei şi intensității perioadelor de secetă.
Seceta hidrologică a devenit în ultimul timp un fenomen cu frecvenţă în creştere, fiind caracterizată de scădere substanţială a nivelului pânzei apelor freatice (rezervorul de apă subterană), nivelului apelor curgătoare şi al celor stătătoare. Pe parcursul unei perioade de observaţii de 36 ani, 5 ani au fost marcaţi de secete hidrologice serioase, iar 9 ani au fost marcaţi de condiţii apropiate de secetă (secetă slabă).
Rezultatul secetelor hidrologice se face simţit în timp şi spaţiu pe arii mult mai mari, afectând, de regulă, utilizatorii din aval de bazinul hidrografic afectat (alimentare cu apă potabilă şi industrială, producerea de energie hidroelectrică, habitate umede, recreare etc.).
Unui locuitor din Republica Moldova îi revin circa 330 m3 de apă pe an, reieşind din râurile interne, şi 1700 m3 pe an dacă se ia în calcul volumul cotei parte de apă din râurile transfrontaliere Prut şi Nistru, ceea ce este similar nivelului României şi aproape de 2,5 ori mai puţin decât media europeană (4800 m3).
Republica Moldova a aderat la Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificării la 24 decembrie 1998, prin Hotărârea Parlamentului nr.257-XIV.
Скопировать ссылку
