Lipsă de muncitori calificaţi; Sistemul de învăţământ nu face faţă

Lipsa personalului calificat scoate din buzunarul angajatorilor din industrie milioane de lei pentru instruirea acestuia. Cauzele deficitului forţei de muncă în industrie sunt multiple şi toate rezidă din handicapul sistemului educaţional, care produce într-un număr exagerat jurişti, economişti, politologi şi foarte puţini muncitori calificaţi. În acelaşi timp, statul cheltuieşte sume record pentru educaţie care ajung la 9,5% din PIB, pe când media europeană este de doar 5,5%. Însă impactul economic sau social al investiţilor în educaţie sunt dacă nu nule atunci foarte greu de observat.

Olga CEAGLEI

„Întreprinderea noastră cheltuieşte în prezent 50 mii de euro doar pentru campaniile de publicitate a căror scop, n-o să vă vină să credeţi, este de a convinge pe cei ce caută un loc de muncă să aplice pentru posturile vacante de la fabrică”, susţine Fiodor Iacovlenco, directorul general al fabricii „Zorile”, unul dintre cei mai mari producători de încălţăminte din Republica Moldova.

„Noi putem oferi câteva sute de locuri de muncă, dar din păcate, ne confruntăm cu o problemă gravă: lipsa doritorilor de a lucra”, adaugă Iacovlenco.

Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, consideră că există două abordări ale problemei deficitului de forţă de muncă calificată în industrie. „Prima abordare este una sistemică, care presupune stabilirea numărului studenţilor în conformitate cu cererea de pe piaţa muncii, care va stârni însă nemulţumirea rectorilor universităţilor. Prin urmare, am decis să mergem pe ideea impunerii standardelor de calitate, prin revizuirea condiţiilor de admitere şi de absolvire a instituţiilor superioare de învăţământ. În Austria, de exemplu, doar 15-20% dintre elevi ajung absolvenţi ai unei universităţi”, susţine el.

Milioane de lei pentru calificarea la locul de muncă

Din cauza că majoritatea celor care acceptă să muncească într-o fabrică nu au calificare profesională, angajatorul cheltuieşte alţi bani pentru instruirea acestora.

„Pentru instruirea personalului am cheltuit alţi 1,5 mil lei, bani care ar fi putut fi investiţi în crearea condiţiilor mai bune de muncă. Ce face însă statul? Cheltuieşte şi el alte 330 mil de lei pentru instruirea celor circa 13 mii de absolvenţi ai şcolilor profesionale, dintre care doar 800 se angajează în industrie”, precizează Fiodor Iacovlenco.

Pe site-ul întreprinderii anunţurile de angajare sunt active continuu semn că fabrica „Zorile”, în ciuda eforturilor şi banilor cheltuiţi pentru atragerea potenţialilor angajaţi, continuă să ducă lipsă de forţă de muncă.

Se mai fac angajări pentru postul de manager resurse umane, tehnolog în producerea încălţămintei, vânzător-consultant şi cusătorese. Salariul este unul competitiv şi variază între 3000 şi 5000 de lei.

Oferta de muncă săracă pentru absolvenţii de universităţi. 79% din locurile de muncă sunt pentru absolvenţii şcolilor profesionale

Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), oferta de muncă este orientată în mare parte către cei cu studii medii generale şi secundar profesionale.

La data de 16 noiembrie, la ANOFM erau înregistrate 4.015 locuri de muncă pentru absolvenţii şcolilor profesionale şi şcolilor generale, ceea ce constituie 79% din oferta locurilor de muncă. Restul de 1.076 sunt pentru persoanele cu studii superioare şi medii de specialitate.

Cele mai multe oferte de muncă, în număr de 1.463, sunt pentru: cusătorese în industria confecţiilor – 744, cusători în industria uşoară - 652, croitori în industria confecţiilor – 31, croitori (cofecţioneri imbrăcăminte la comandă)- 21, croitor piei şi blănuri - 15). Se caută şi 493 muncitori pentru diverse activităţi.

În ciuda realităţilor de pe piaţa muncii, numărul celor care aleg să-şi continue studiile într-o instituţie superioară continuă să crească, chiar dacă 71,3% dintre ei îşi fac studiile în baza unui contract şi achită taxe de studii de câteva mii de lei anual.

Astfel, statul îşi ia de pe umeri resp