Flagul lui Ștefan cel Mare NU reprezintă interes pentru moldoveni?

Vestitul steag al domnitorului Ştefan cel Mare a ajuns miercuri, 24 august, cu mare fast la Chişinău. Şi nu putea fi altfel, deoarece o întreagă «oaste» a avut grijă să îl întîmpine de la Aeroportul Internaţional Chişinău, ca apoi, preluat sub pază, să fie escortat la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei.

Zeci de mascaţi au supravegheat transportul în care a fost adusă piesa, pentru această ocazie fiind arendat şi un vehicol blindat.

Autorităţile au anunţat că steagul va putea fi vizitat începînd cu data de 27 august pînă la 12 septembrie la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie din capitală. Pentru găzduirea acestuia, Guvernul a investit în jur de 300 mii de lei.

Pe lîngă forfota care a ridicat-o ieri venirea steagului liturgic, semne de întrebare au apărut în rîndurile cetăţenilor, care au păreri împărţite vis-à-vis de prezenţa acestuia la Chişinău. Pentru a afla părerea lor, am realizat un sondaj în stradă.

Întrebată dacă va merge să viziteze muzeul și să vadă flagul, o femeie mi-a răspuns tăios că nu se amestecă în politică și că nu o interesează această sferă, s-a dezămăgit demult în toți conducătorii.

Rodica Crangaci m-a întrebat nedumerită “care este legătura dintre steagul lui Ştefan cel Mare şi Independenţa R.Moldova? Cred că ar trebui să acordăm mai multă atenţie lucrurilor de valoare care sunt în Moldova şi să preţuim munca oamenilor de aici. E important ca să fim uniţi de Ziua Independenței şi nu cred că steagul ar schimba ceva în acest sens”.

De aceeaşi părere este şi Veaceslav Sajin, care spune că astfel de manifestări nu reprezintă nici un interes pentru el. Svetlana îl contrazice. Ea susține că piesa ar reprezenta interes pentru istorici sau cei cointeresaţi de cultură.

„Consider că aducerea steagului la Chişinău este o cheltuială de bani. În acest caz va suferi bugetul ţării. Îmi iubesc ţara, dar judecînd după situaţia economică în care ne aflăm, nu ne putem permite acest lux” mi-a spus o altă interlocutoare, Margareta Gavriliţă.

Au mai răsunat și alte păreri de genul: “Politicienii se plictisesc şi nu ştiu cum să se mai distreze” sau “Lasă-i să aducă ce vor, dacă altceva nu au ce face. Personal, îmi este indiferent”.

Totuși au fost persoane care mi-au răspuns scurt și deschis că vor merge să vadă steagul.

Portalul de știri POINT.md menționează că "Steagul lui Ştefan cel Mare" este o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea şi care are dimensiunile de 1,24 metri x 0,95 metri, înfăţişînd imaginea iconografică a Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe, socotit un simbol al biruinţei militare. Broderia îl înfăţişează pe Sfîntul Gheorghe aşezat pe un tron cu pernă roşie, avînd genunchii uşor depărtaţi şi tălpile sprijinite pe un balaur înaripat cu trei capete.

Steagul lui Stefan cel Mare este păstrat într-o casetă protectoare cu heliu. Considerat o piesă cu valoare istorică şi artistică excepţională, pe 29 aprilie 1917, steagul a fost luat în primire la Paris de ministrul Alexandru Em. Lahovary. Acesta a cerut ca obiectul să fie depus la o bancă. Piesa a fost adusă în România apoi la 22 februarie 1920, pentru a fi expusă la Muzeul Militar. Din 1970, steagul se afla in administrarea Muzeului de Istorie din București.

Doina Alexei