Deutsche Welle: Corupţia a lăsat Moldova singură în faţa colapsului economic

Cu două săptămâni în urmă, la Chişinău venea o misiune a Fondului Monetar Internaţional pentru a negocia semnarea unui nou acord de împrumut. În timp ce reprezentanţii FMI se aflau deja în avion, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, care urma să poarte negocierile cu FMI, şi-a anunţat demisia pe fundalul scandalurilor de corupţie. În consecinţă, mandatul misiunii FMI a fost anulat, aceasta venind la Chişinău doar ca delegaţie de monitorizare.

Haosul şi corupţia au îndepărtat creditorii externi

Cu aproximativ trei luni în urmă şi UE a suspendat sprijinul bugetar pentru Moldova, iar ulterior şi SUA şi-a întrerupt mai multe proiecte de finanţare, invocând haosul din sistemul bancar, corupţia mare şi mimarea reformelor în justiţie. Astfel, Republica Moldova rămâne cu o gaură bugetară uriaşă, de aproape 70%. Se vor crea mari discrepanţe între prevederile bugetului aprobat (prin asumarea răspunderii Guvernului) pentru 2015 cu posibilităţile reale de finanţare.

Marţi, 6 octombrie, delegaţia de monitorizare a FMI şi-a încheiat vizita în Republica Moldova. Premierul Valeriu Streleţ a anunţat că deocamdată bani de la FMI nu vor veni, dar a solicitat ca o nouă misiune a FMI să vină la Chişinău la începutul lunii noiembrie. Până atunci, Guvernul intenţionează să înlăture toate barierele care fac imposibilă reluarea creditării externe. Şefa delegaţiei de monitorizare a FMI, Ivanna Vladkova-Hollar, a admis posibilitatea revenirii misiunii FMI în luna noiembrie, dar numai dacă „Republica Moldova va înregistra progrese la capitolele discutate pe parcursul actualei misiuni”: promovarea unor politici echilibrate, consolidarea sistemului financiar şi implementarea măsurilor de asigurare a stabilităţii macroeconomice.

Vrea să facă într-o lună ce nu s-a făcut în 6 ani

„Parteneriatul cu FMI este o precondiţie pentru stabilitatea macroeconomică a Republicii Moldova şi pentru impulsionarea relaţiilor cu partenerii de dezvoltare”, a menţionat Valeriu Streleţ. El a dat asigurări că Guvernul este determinat să pună în aplicare toate recomandările FMI. Potrivit premierului, pentru a relua negocierile privind semnarea unui acord cu FMI, Moldova are de soluţionat, în special, o problemă tehnică – cea legată de numirea unui nou guvernator al Băncii Naţionale. „Printre măsurile recomandate de FMI într-o perspectivă imediată sunt: finalizarea auditului în sectorul energetic în paralel cu măsurile de asigurări sociale. O altă condiţie vizează sectorul bancar - lichidarea controlată a celor trei bănci devalizate. Nu văd ce ne-ar împiedica să retragem licenţele celor trei bănci la 16 octombrie. De asemenea, s-a cerut continuarea investigaţiei în sectorul bancar, dar şi stabilitatea funcţionării Băncii Naţionale”, a spus premierul Streleţ.

În ceea ce priveşte continuarea investigaţiei internaţionale cu privire la devalizarea celor trei bănci moldoveneşti şi recuperarea banilor furaţi, Valeriu Streleţ a spus că negocierile cu compania internaţională de audit „Kroll” s-au încheiat, în următoarele zile urmând a fi semnat contractul şi continuate investigaţiile.

Timofti şi Candu, sceptici

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, sunt mai pesimişti în privinţa restabilirii rapide a relaţiei de creditare cu FMI. După o întâlnire a şefului statului cu delegaţia FMI, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Vlad Ţurcanu, a spus că principala recomandare a FMI vizează revizuirea modului în care a funcţionat până acum organul de supraveghere bancară. Potrivit lui, acest proces nici măcar nu a început. „Acest proces de revizuire a modului cum a funcţionat organul de supraveghere bancară va dura câteva luni. FMI vrea să aibă expertiza proprie la ceea ce se întâmplă”, a menţionat Ţurcanu.

La rândul său, Andrian Candu a anunţat că cel mai optimist scenariu arată că un nou program cu FMI ar putea fi semnat la începutul anului viitor. Referitor la numirea unui nou guvernator la BNM, Candu a spus că nu există o procedură privind selectarea candidaturilor şi că aceasta ar trebui „inventată” acum de legiuitori.

Deputaţii „fug” de propriul popor

Numai că, pentru a o „inventa” şi aproba, legiuitorii ar trebui să vină la serviciu. Dar din cauza protestelor tot mai zgomotoase, care durează deja de o lună, Parlamentul nu s-a convocat încă niciodată după vacanţa de vară. Potrivit unor analişti politici, prezenţa deputaţilor în Parlament, în zilele în care ar trebui să aibă loc şedinţe plenare, ar putea creşte furia protestatarilor care le cer demisia, mai ales că şi opoziţia socialistă a ieşit în stradă, iar deputaţii socialişti au iniţiat deja o moţiune de cenzură împotriva Guvernului şi adună semnături, în rândul deputaţilor, pentru destituirea şefului statului. Atât protestatarii pro-ruşi (dislocaţi în faţa Parlamentului), cât şi cei pro-europeni (din faţa Guvernului) cer demisia şefilor instituţiilor de stat care au admis furtul banilor, dar şi demisia conducerii de vârf pe care o acuză de complicitate la furt.

James D. Pettit: „Sistemul judecătoresc nu funcţionează deloc”

Luni, în cadrul unei emisiuni televizate, ambasadorul SUA la Chişinău, James D. Pettit, a spus că, din cauza corupţiei, Moldova a pierdut un nou program de asistenţă financiară din partea Statelor Unite, prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului. Potrivit diplomatului american, Moldova nu a înregistrat progrese în eradicarea fenomenului, ci dimpotrivă, a coborât la un nivel mai jos decât se afla acum câţiva ani: „Guvernul trebuie să înceapă să aplice legile anticorupţie, investigând şi pedepsind pe cei implicaţi în actele de corupţie. Deocamdată, a eşuat să facă acest lucru. Cred că sistemul judecătoresc de aici nu funcţionează deloc şi se află sub controlul unei minorităţi. În rezultat, corupţia continuă să înflorească. Astfel, investitorii evită să vină aici cu banii. Se tem că nu vor obţine dreptate în instanţă. (...) Corupţia mare este o problemă pentru Republica Moldova şi trebuie rezolvată. Când Guvernul de la Chişinău va lua atitudine, noi vom relua finanţarea. Dar e nevoie de timp pentru a învinge corupţia”, a menţionat James D. Pettit. El a criticat instituţiile din Republica Moldova pentru investigarea foarte lentă a furtului din sistemul bancar. „Este nevoie de o investigaţie imediată, pentru ca cei vinovaţi să fie traşi la răspundere, iar banii - returnaţi. Dacă se întâmpla un asemenea caz în SUA, instituţiile statul ar fi luat toate măsurile pentru investigarea crimei, iar vinovaţii ar fi fost deferiţi justiţiei. Dacă sistemul bancar moldovenesc ar fi fost unul sănătos şi ar fi activat corect, acest lucru nu s-ar fi întâmplat. Este nevoie de reformat sistemul, ca astfel de cazuri să nu se repete”, a menţionat ambasadorul SUA.

Pe de altă parte, ambasadorul american a subliniat că semnarea unui acord cu FMI este foarte importantă, în contextul în care protestele din centrul capitalei se amplifică, iar bani sunt din ce în ce mai puţini. Totuşi, el a atenţionat că Moldova nu poate miza la nesfârşit doar pe asistenţa externă, această mentalitate fiind una de tip sovietic.

Ulrike Knotz: „Contează voinţa politică”

Despre corupţia mare din Moldova a vorbit, într-un interviu pentru „Ziarul de Gardă” şi ambasadorul Germaniei la Chişinău, Ulrike Knotz. Potrivit ei, „combaterea corupţiei trebuie să se afle pe prima pagină a agendei politice. În Republica Moldova există, ca în aproape toate ţările, legi şi instituţii pentru combaterea corupţiei. Ele pot funcţiona în mod satisfăcător doar dacă există cultură politică, care se orientează după ideea binelui comun, în serviciul căruia trebuie să fie politicul şi administraţia. Contează voinţa politică. (...) Sper ca protestele să contribuie la combaterea corupţiei, fără a da naştere suspiciunilor că persoana, rangul şi partidul celor în cauză joacă vreun rol. Experienţele din alte state cu economii în tranziţie au arătat că, într-o bună zi, se ajunge la aceasta”, a conchis ambasadorul Ulrike Knotz.

Nu mai vin bani nici din România?

Nu mai este sigură nici obţinerea „creditului salvator” de 150 milioane de euro promis Republicii Moldova de către România. Secretarul general al PNL din România (partid condus de Klaus Iohannis până la preluarea mandatului de preşedinte) a anunţat că România nu poate acorda acest împrumut, promis de Victor Ponta, atâta timp cât acolo (în Moldova) se fură miliardele din sistemul bancar. „România nu poate acorda acest împrumut, în condiţiile anunţate de Guvern, fără a încălca un tratat internaţional la care este parte. Victor Ponta a minţit că se poate acorda, punând într-o situaţie dificilă atât România, cât şi Republica Moldova care aştepta un gest concret, nu o minciună. (...) La Chişinău există suspiciuni că s-a furat un miliard de de euro. La Bucureşti există certitudinea că Victor Ponta a dat impresia că oferă 150 de milioane de euro, pentru a persista ulterior în minciună şi a nu oferi nici o perspectivă Republicii Moldova”, susţine Radu Carp.

Pe de altă parte, Victor Ponta a spus că România este „unica şansă a Republicii Moldova” şi crede că Moldova ar putea devia la parcursul european dacă nu va fi susţinută de la Bucureşti. „Nimeni în afară de România nu are timp şi atenţie pentru Moldova. Toată lumea e ocupată cu Siria. Nici de Ucraina nu se mai ocupă. Nu au acord nici cu UE, nici cu FMI. Există o coaliţie pro-europeană cu păcatele ei, dar este pro-românească şi pro-europeană”, a menţionat Ponta. Potrivit lui, „împrumutul românesc este foarte important pentru moldoveni - ei au nevoie să-şi acopere deficitul pentru acest an”.

Potrivit experţilor economici, Republica Moldova mai are bani în buget doar pentru achitarea pensiilor şi, parţial, a salariilor din sfera bugetară. Toate proiectele de reconstrucţie şi achiziţiile pe bani publici au fost stopate.