Criminalitatea în Moldova, în creştere

Rata infracţionalităţii constituie 118 infracţiuni la 10 mii locuitori comparativ cu 103 infracţiuni în anul 2012. Datele au fost prezentate de Biroul Naţional de Statistică.

Potrivit raportului, nivelul infracţionalităţii este mai mare în mediul urban

Cea mai mare rată a infracţionalităţii rămâne a fi înregistrată în localităţile urbane şi mai cu seamă în municipiul Chişinău – 182 infracţiuni la 10 mii locuitori şi municipiul Bălţi – 128 infracţiuni la 10 mii locuitori. Circa 35% din total infracţiuni au loc în municipiul Chişinău, nivelul infracţionalităţii depăşind nivelul mediu pe ţară de 1,5 ori.

În raioanele Criuleni, Cantemir şi Ialoveni este înregistrat cel mai mare nivel al infracţionalităţii

În anul 2016, o rată mai mare a infracţionalităţii s-a înregistrat în Criuleni (110 infracţiuni la 10 mii locuitori), Cantemir (109 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi Ialoveni (107 infracţiuni la 10 mii locuitori). Un nivel mai mic al infracţionalităţii se atestă în Făleşti (59 infracţiuni la 10 mii locuitori), Glodeni (64 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi Sîngerei (67 infracţiuni la 10 mii locuitori ).

Fiecare a cincea infracţiune este din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave

Circa 20% din infracţiunile înregistrate sunt excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 3,3% revin infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 16,6% revin celor grave. În ultimii 5 ani se înregistrează o creştere a infracţiunilor mai puţin grave (+16%) şi a celor uşoare (+25%). La 10 mii locuitori, în medie revin 23,5 infracţiuni grave, cele mai multe infracţiuni fiind înregistrate în mun. Chişinău (39 cazuri la 10 mii locuitori).

Fiecare a patra infracţiune este comisă în locuri publice, iar fiecare a şasea este comisă de către persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie

Pe parcursul anului 2016, fiecare a patra infracţiune a fost săvîrşită în locuri publice, iar cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost săvârşite 91 infracţiuni, inclusiv 31 cazuri de huliganism, 28 cazuri de vătămări intenţionate, 9 cazuri de tîlhării şi 8 cazuri de omor. Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 16,2% sunt săvîrşite de persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie.

Potrivit BNS, numărul infracţiunilor săvârşite de minori este în descreştere

Pe parcursul anului 2016, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 2,2% din total infracţiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent se remarcă o reducere cu 5,7% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor privind viaţa sexuală şi contra patrimoniului.

În structura infracţiunilor înregistrate, fiecare a doua infracţiune este comisă contra patrimoniului (53,5%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (14,7%), infracţiunile contra securităţii publice (4,7%) şi cele contra familiei şi minorilor (4,4%).

Datele prezentate de Biroul Naţional de Statistică mai arată că cel mai înalt nivel al infracţionalităţii este înregistrat în rândul bărbaţilor, femeile constituind o cotă mai mică în numărul persoanelor care au comis infracţiuni (7,5%). Femeile sunt implicate în comiterea infracţiunilor grave în proporţie de 20,2% din totalul femeilor comparativ cu 15,9% din bărbaţi. La 100 mii femei revin în medie 71 femei care au comis infracţiuni, iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 951 persoane. Bărbaţii sunt implicaţi mai mult în săvîrşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor, huliganism şi violenţă în familie, iar femeile în săvîrşirea furturilor, infracţiunilor legate de droguri şi escrocherii.