Costul unei ore de muncă: UE vs Moldova. O oră de muncă a unui moldovean costă mai puţin de doi euro

Datele au fost publicate de Oficiul European de Statistică. În ce state se regăsesc cei mai generoşi şi în ce ţări sunt cei mai zgârciţi angajatori ne spune colega noastră Rodica Căruntu. Tot de la ea aflăm şi cât costă o oră de muncă în Republica Moldova.

Oficiul European de Statistică arată că anul trecut o oră de muncă în Uniunea Europeană a fost plătită, în medie cu 25 de euro.

Cei mai generoşi sunt cei din nord-vestul continentului european. Cu roşu sunt marcate statele unde pentru o oră de muncă se achită între 41 şi 35 de euro.

Cu portocaliu sunt marcate ţările unde plata unei ore de muncă variază între 35 şi 25 de euro.

Iar cu galben avem ţările care sunt sub media europeană la capitolul plata muncii. Aici regăsim mai mult de jumătate din statele UE.

Concret, în topul câştigurilor, pe prima poziţie este Danemarca, unde după o oră de muncă angajatul are în buzunar 41 de euro. Urmează Belgia, cu aproximativ 39 de euro şi Suedia cu puţin peste 37 de euro pentru o oră de lucru.

La polul opus al topului, găsim cei mai zgârciţi angajatori din Uniunea Europeană. Aşadar, în Lituania ora costă aproape 7 euro. La vecinii noştri de peste Prut, angajaţii sunt remuneraţi cu 5 euro pe oră, iar cel mai prost plătiţi cetăţeni europeni sunt cei din Bulgaria, care primesc în jur de 4 euro.

Ce se întâmplă dacă ar fi să facem calculele şi pentru Moldova după standardul European? Să vedem.

Am exclus din salariul mediu lunar lefurile celor din administraţia publică şi agricultură, care sunt unele dintre cele mai mici şi am rămas cu 5125 de lei. Împărţim acestă sumă la norma de 160 de ore de muncă şi obţinem 32 de lei, adică aproximativ un euro şi jumătate, în timp ce un bulgar ridică 4 euro, iar un danez peste 41 de euro.

În concluzie munca unui moldovean valorează de 30 de ori mai puţin decât munca unui angajat din Danemarca.

La această fabrică de confecţie salariul mediul al unui muncitor este de 5400 de lei. Un venit suficient doar pentru a acoperi minimul necesar, spune Maria Donea, care lucrează la întreprindere de aproape 20 de ani.

"Ne străduim că să calculăm salariul în decurs de 29 - 30 de zile, pe zi să nu cheltuim mai mult de suma pe o primesc. Uneori facem economii, dacă azi nu am cheltuit banii aceştia pe a doua zi, că nu se ştie mâine ce o să fie", a spus cusătoreasa Maria Donea.

Muncitorii care îşi doresc o leafă mai mare sunt nevoiţi sunt lucreze peste program.

"Eu vin la muncă la ora 6:00 - 6:30, aşteptăm până se aprinde lumina şi încep lucrul. Lucru la fabrică începe la 7.30, dar eu vin mai devreme pentru a face mai mulţi bani", a zis cusătoreasa Olga Ungureanu.

Conducerea fabricii spune că ar da salarii mai mari, doar că atunci va trebui să majoreze şi costul mărfii, ceea ce iar face necompetitivi.

"Majorând salariul, majorezi semicostul, majorezi preţul la o vestimentaţie şi luând în consideraţie situaţia de astăzi, noi la un moment oricare nu vom putea comercializa vestimentaţia", a afirmat directorul fabrică de confecţii, Tamara Luchian.

Antreprenorii se plâng şi de taxele salariale mari.

"Noi înţelegem că presiunea este mare, tendinţa este de a nu declara salariile oficiale pentru a nu plăti aceste taxe. De aceea o să veni cu abordări pe parcursul anului curent", a menționat ministrul Economiei, Octavian Calmâc.

Ministrul Economiei a mai declarat că odată ce Turcia va ratifica Acordul de Liber Schimb cu ţara noastră, companiile autohtone vor putea importa materie primă fără a achita impozite. La fel autorităţile îşi propun în următorii ani să subvenţioneze afacerile din ţară şi să ofere suport la creditare.