CCA moare, dar nu se predă

sursa: comunicate.md

Coliziunile politice dintre o parte a membrilor CCA şi majoritatea parlamentară reprezentată de cele mai multe ori de Preşedintele Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Corina Fusu, se transformă într-o constantă a vieţii noastre politice. În fond, discuţiile încep să depăşească cadrul strict tehnic, fiind împinse în planul confruntărilor partizane care recuză orice apropiere a poziţiilor, fiind privite ca o bătălie pe viaţă şi pe moarte. Această deteriorare vizibilă a climatului discuţiilor duce la aprofundarea antagonismelor şi divizarea continuă a spaţiului nostru mediatic. În acelaşi timp, începe să se contureze din ce în ce mai clar convingerea că distrugerea adversarului pare să fie imposibilă.

Drept exemplu poate servi recenta decizie a Curţii de Apel prin care a fost anulată hotărârea CCA din 6 noiembrie, 2009, care aplica o amendă de 5400 de lei postului de televiziune NIT pentru lipsa pluralismului de opinie. Astfel, autorităţile pierd din ce în ce mai des procesele în judecată, deciziile lor devenind extrem de contestabile. Aceste cazuri pierdute de CCA în instanţă pot fi privite sub două aspecte – 1) ca o lipsă de profesionalism a instanţelor de judecată în ceea ce priveşte luarea unor decizii în cazul disputelor informaţionale, sau 2) ca o tendinţă de a favoriza posturile de televiziune împotriva autorităţilor, ţinând cont şi de faptul că posturile de radio şi televiziune sunt mult mai motivate în obţinerea unor hotărâri favorabile lor.

În spaţiul nostru mediatic pot fi detectate două tipuri de confruntări dintre diverşi actori. În primul rând, e vorba de relaţia deseori conflictuală care există între Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi diverse posturi de radio şi televiziune. Aspectele litigioase se referă în special la modul de acordare a frecvenţelor şi aplicarea sancţiunilor în cazul nerespectării grilei de emisie sau a concepţiei postului cu pricina. Un capitol aparte ţine de asigurarea pluralismului de opinii – un capitol asupra căruia nu există încă o unanimitate în interpretarea cazurilor. În opinia mai multor directori de radio şi televiziune, aplicarea sancţiunilor la acest capitol se face mult prea uşor, neexistând standarde clare care să indice fără echivoc o încălcare în acest domeniu. Situaţia precară a actualului CCA, dar şi atacurile la care este deseori expus din partea forurilor politice, a şubrezit substanţial autoritatea acestei instanţe, ea fiind preocupată în ultimul timp de asigurarea propriei sale supravieţuiri.

Starea de precaritate a CCA rezultă în mod special din neconcordanţa dintre culoarea politică a actualei guvernări şi menţinerea componenţei vechi a CCA, derivate din voinţa politică a fostei guvernări comuniste. Concepută anterior ca un avantaj, care garantează imparţialitatea şi echidistanţa CCA, această capacitatea de a rezista a CCA este deja percepută ca o sursă de vulnerabilităţi, deoarece deocamdată nu a fost stabilită o punte clară de comunicare între Consiliu şi majoritatea parlamentară. Această stare de fapt demonstrează că, chiar dacă principiul imparţialităţii şi neangajării politice este fundamental în asigurarea unei funcţionări eficiente a CCA, acest lucru nu se poate realiza fără construirea unei anumite relaţii cu majoritatea parlamentară.

Tocmai relaţia dintre actuala guvernare şi CCA reprezintă al doilea tip de confruntare sesizabil pe scena mediatică din Republica Moldova. În luna iunie 2010, deputaţii moldoveni au respins Raportul de Activitate al CCA pentru anul 2009. Preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Corina Fusu, a declarat la şedinţă că Raportul prezentat de preşedintele CCA, Gheorghe Gorincioi, nu dă răspuns în ce măsură sunt respectate atribuţiile şi obligaţiile CCA, conform Codului Audiovizualului. În mod special, sunt vizate încălcarea atribuţiilor membrilor stabilite de art. 40-44, incapacitatea C