Averile, afacerile și interesele ascunse ale șefilor agențiilor de stat

Astfel, potrivit sursei citate, a treia parte din șefii agențiilor de stat, a ajuns în atenția opiniei publice din cauza proprietăților ce depășesc cu mult veniturile  lor reale. Jumătate din șefii de agenții au afaceri profitabile, multe fiind tăinuite. Unii directori de la stat figurează și ca administratori ai firmelor lor, lucru interzis prin lege.

Anatolie Ghilaș, directorul de la Cadastru, controversatul multimilionar cu afaceri mănoase

Anatolie Ghilaș, nașul ex-premierului Vlad Filat din prima căsnicie, a lucrat zece ani în oficiul cadastral din Chişinău. Anterior a fost membru al Curţii de Conturi. În aprilie 2011 a fost desemnat director general al Agenției Relații Funciare și Cadastru.

Oficial încasează, lunar, un salariu de circa 10.000 de lei pe lună, soția acestuia însă are afaceri de sute de milioane de lei. Galina Ghilaș este fondatoarea a două firme – Lusmecon S.A., specializată în construcții și care a câștigat licitații de sute de milioane de lei, bani publici, și Mol-Hart SRL, specializată în servicii.

În ultima declarație cu privire la venituri și proprietate, cea din 2014, Ghilaș indică sumele încasate din afacerea soției: venitul de 600.000 de lei din salariul acesteia, alte 580.000 de lei dividende, precum și 143.000 de lei dobândă din contul bancar. Șeful de la Cadastru mai raportează trei terenuri pentru construcție, dobândite prin donație sau cumpărate în 2005, 2008 și, respectiv, 2013.

Acestea au o valoare cadastrală cumulativă de 220.000 de lei. Soții Ghilaș mai au în proprietate un apartament și trei case de locuit impresionante.

Apartamentul, dobândit în 2009 printr-un contract de antrepriză, are 110 metri pătrați și o valoare cadastrală de 750.000 de lei. O casă de locuit cu două construcții auxiliare a fost obținută printr-un act de donație în 2003. Deși are o suprafață de 177 de metri pătrați, casa este evaluată la doar 144.000 de lei.

O altă casă de locuit, cu o construcție auxiliară, a fost finisată în 2006 și este estimată la 763.000 de lei. A treia casă, cu cinci construcții auxiliare, și o suprafață de 108 metri pătrați a fost terminată în 2009 și valorează cadastral 214.000 de lei. Valoarea de piață a imobilelor soților Ghilaș este, bineînțeles, mult mai mare.

La capitolul bunuri mobile, șeful de la Cadastru raportează două autovehicule de model GAZ, din 1958 și un BMW, dobândit în 2011, toate estimate la 39.000 de lei. Și conturile bancare ale familiei Ghilaș sunt pline. Aceștia au depozite în valoare de 3,1 milioane de lei. În afară de firmele soției, directorul de la Cadastru mai raportează cota-parte la S.A. Banca Socială.

De-a lungul timpului, atât Anatolie Ghilaș, cât și soția acestuia au ajuns în vizorul presei. În mai 2014 reporterii de la Jurnal TV au scris despre casele de lux ale directorului de la Cadastru, ce pot fi recunoscute uşor după iniţialele funcţionarului, care se rotesc pe faţade.

Atunci jurnaliștii au scris și despre casele din vecinătatea familiei Ghilaș, dintr-un cartier al orășelului Codru, în care locuiesc soacra şi fiica lui Anatolie Ghilaş. Este vorba despre două case care nu sunt înregistrate la oficiul cadastral, de parcă nici nu ar exista. În noiembrie 2014, în urma difuzării reportajului despre imobilele șefului de la Cadastru, acesta a fost supus unui control al Comisiei Naționale de Integritate. Cauza a fost însă clasată. 

O altă investigație, semnată de RISE Moldova, relevă că Galina Ghilaș, figurează ca asociat unic într-o altă companie, în afară de primele două raportate. Or, Mol-Hart SRL, firmă în care soția directorului de la Cadastru deține 100%, este, la rândul ei, fondator unic al Grinarid SRL, care are un capital social de peste 1,2 milioane de lei, iar printre activitățile declarate se numără închirierea bunurilor imobiliare proprii. Aceasta, împreună cu Mol-Hart SRL, își au sediul într-o clădire administrativă de pe str. Armenească din Capitală. Jurnaliștii de la RISE au descoperit că Anatolie Ghilaș a evitat să declare și cota de 1,02% (22 500 lei) pe care o deține la Moldova Leasing SRL, firmă care are un capital social de peste 2,2 milioane de lei.

O altă investigație semnată de RISE o are în vizor pe soția directorului de la Cadastru. Astfel, înancheta „Codrii Shorheiului”, jurnaliștii scriu că lângă tabăra Andrieș, prin hotărâre de Guvern, co-proprietari ai unui lot de 2,4 hectare de pădure au devenit firmele Furșet SRL și Mol-Hart SRL. La schimb au dat statului peste cinci hectare de terenuri agricole. La momentul tranzacției, în iulie 2003, asociat unic al companiei Mol-Hart era Galina Ghilaș, soția șefului de la Cadastru.

O altă investigație legată de numele Galinei Ghilaș dezvăluie afacerile pe care aceasta le are cu statul. Astfel, jurnaliștii de la Moldova Curată au descoperit că firma soției șefului Agenției Relații Funciare și Cadastru a câștigat în anii 2012 și 2013 două licitații, în urma cărora a încheiat contracte de peste 183 de milioane de lei pentru reparația drumului Rezina-Orhei-Călărași. Potrivit auditului Curții de Conturi, firma a executat lucrări la prețuri majorate, încălcând termenele de executare. Contrar acestor nereguli, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) nu a aplicat nicio sancțiune companiei ce nu și-a onorat nici până în acest moment obligațiile contractuale, scriu jurnaliștii.

Viorel Moșneaga, șeful „latifundiar” de la Achiziții cu licitații de milioane în familie

Viorel Moșneaga a venit la Agenția de Achiziții Publice pe 21 noiembrie 2013, în calitate de director adjunct, după ce, în 2003-2013, activase tot în domeniul achizițiilor, la Direcția finanțele economiei naționale, cheltuieli capitale și achiziții publice din cadrul Ministerului Finanțelor. Un an și jumătate mai târziu, la 21 aprilie 2015 devine director al acestei instituții. În iulie 2015, Viorel Moșneaga a fost supus unui control din partea Comisiei Naționale de Integritate care a depistat mai multe nereguli la completarea declarației funcționarului pe venituri și proprietate (anul 2013), dar cauza a fost clasată.

Potrivit actului de constatare al CNI, „Moșneaga Viorel a specificat că omisiunile şi greşelile admise la completarea declaraţiei pentru anul 2013 au fost admise din neştiinţă şi nu din intenţii de a tăinui sau ascunde proprietăţile deţinute, toate omisiunile fiind declarate în declaraţia pentru anul 2014”.

În acea declarație, Moșneaga raportează 60 de terenuri agricole și extravilane, înregistrate pe numele său sau al soției, cumpărate sau obținute prin schimb de terenuri în anii 2010-2014. Terenurile deținute de familia Moșneaga se întind pe o suprafață de 46 de hectare, având o valoare cadastrală cumulativă de jumătate de milion de lei. Valoarea de piață a acestora însă e mult mai mare. Terenurile sunt amplasate în satele Tudora și Crocmaz, din Ștefan Vodă. Soții Moșneaga mai dețin în proprietate un apartament cu trei camere, cu suprafața de 48,3 metri pătrați, amplasat pe strada Independenței din Chișinău, cumpărat în 2005 de soacra șefului de la Achiziții, Liudmila Ganenco și oferit în același an, prin donație, fiicei sale, Viorica Ganenco, soția lui Viorel Moșneaga, precum și două autovehicule – un Audi A6, procurat în 2008 cu 130.000 de lei și o Toyota Yaris achiziționată în 2013 cu 60.000 de lei. În 2014, Viorel Moșneaga a raportat un venit din salariu de 90.000 de lei, iar din calitatea de reprezentant al statului în trei societăți pe acțiuni, alte peste 85.000 de lei. În declarațiile sale cu privire la venituri și proprietate, șeful AAP nu indică că ar avea vreo firmă. Datele de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS) demonstrează că nici el, nici soția sa nu sunt proprietari, oficiali, de SRL-uri. 

O anchetă recentă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu Ziarul de Gardă demonstrează că sora lui Viorel Moșneaga este fondatorea unei firme care câștigă licitații de milioane de lei. Aldos Grup SRL a fost fondată în 2005 de sora șefului de la Achiziții, Diana Cotruța, pe când aceasta avea doar 21 de ani, și de asociatul său, Ion Avram. Genul principal de activitate al SRL-ului sunt lucrările de construcție, iar în 2012, compania a raportat, din vânzări, peste 2,6 milioane de lei. Conform informațiilor de pe site-ul AAP, www.tender.gov.md, doar din 2011 până în prezent, firma a câștigat nu mai puțin de 20 de licitații publice. Coincidență sau nu, dar, din momentul în care Viorel Moșneaga a devenit director adjunct al AAP (noiembrie 2013) contractele încheiate de firma familiei cu statul și aprobate de Agenție au devenit mult mai grase, toate de peste jumătate de milion de lei. În total, doar în 2014-2015, de când Viorel Moșneaga este în conducerea AAP, firma familiei sale, Aldos Grup, a obținut opt contracte cu mai multe instituții ale statului, în valoare totală de 34,9 milioane de lei.

Cel mai mare contract câștigat de Aldos Grup, în valoare de 10,3 milioane de lei, a fost înregistrat la AAP recent, pe 6 octombrie 2015. Contractul prevede construcția apeductului pentru aprovizionarea cu apă a satului Slobozia, raionul Ștefan Vodă. De altfel, rezultatele acestui tender au fost contestate de două dintre firmele participante, Uralis SRL și Litarcom SRL, dar AAP, condusă de Viorel Moșneaga, a respins pretențiile acestora. În ansamblu, șase din cele mai valoroase șapte contracte atribuite companiei Aldos Grup în urma licitațiilor publice, au fost contestate de ceilalți participanți.

Viorel Moșneaga ne-a spus că nu cunoaște detalii despre firma Aldos Grup. „Este foarte straniu că legați o oarecare firmă cu familia mea sau cu mine. Nu-mi aparține mie sau soției mele nicio firmă. Nu am avut nicio firmă în viața mea. Admit că e scrisă pe numele surorii mele, dar nu prea sunt la curent cu ce se ocupă sora mea sau fratele meu”, ne-a spus Viorel Moșneaga. L-am întrebat pe acesta cum explică faptul că firma a câștigat zeci de milioane doar după ce a venit la conducerea Agenției. „Cu siguranță, este o interpretare eronată și rău intenționată. Nu vă supărați, dar nu vreau să comentez. Consider incorect să comentez. Chiar nu sunt documentat. Nu cunosc. E o firmă ca toate firmele și nu mă privește. Categoric nu am influențat. Din câte cunosc, ei au făcut o careva firmă...”, a spus funcționarul.

Ion Prisăcaru, șeful de la FISC cu avere de milioane și firme prospere

Ion Prisăcaru a devenit șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în mai 2013. Prisăcaru a mai ocupat funcţia de şef al Fiscului în perioada 1995-1998. Ulterior, acesta a activat în calitate de director economic la Tutun CTC, iar mai târziu, manager şef al companiei de audit Ecofin. Pe durata șefiei la FISC, Prisăcaru a fost acuzat de câteva ori că ar fi prejudiciat statul, utilizând incorect banii publici. Astfel, imediat după avansarea în funcție, Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, a declarat că Prisăcaru a fost vizat în câteva hotărâri ale Curţii de Conturi, în care este vorba despre utilizarea incorectă şi inadecvată a banilor publici. 

De asemenea, conform datelor Asociaţiei "Moldova Curată", Prisăcaru, în aprilie şi iulie 2009, a depus declaraţii de venit în care erau discrepanţe în ceea ce priveşte veniturile şi proprietăţile. Recent, în octombrie 2015, Iurie Leancă a cerut demisia lui Prisăcaru, pe motiv că acesta nu ar servi interesului public și nu ar da dovadă de imparțialitate, fiind proprietarul unei firme de audit şi consultanţă din Moldova, care prestează servicii de genul: „asumarea tuturor interacţiunilor cu organele fiscale”, „analiza posibilităţilor de minimizare a impunerii fiscale”.

Liderul PPEM a mai subliniat că printre clienţii companiei Ecofin se numără unii dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, inclusiv companii cu capital străin, întreprinderi de stat şi societăţi pe acţiuni.

Cea mai proaspătă declarație cu privire la venituri și proprietate, cea din 2014, îl prezintă pe Ion Prisăcaru ca pe un om de afaceri prosper, cu o avere impresionantă. Astfel, acesta a raportat un salariu anual de 147.000 de lei, alte 657.000 de lei dividende de la firmele în care are cote-părți: Ecofin-Audit-Service SRL, specializată în audit, și Ecofin-Consult-Evaluare SRL, specializată în evaluare. Funcționarul mai are în proprietate un teren intravilan, de 0,13 hectare, dobândit în 2008, evaluat la 1,15 milioane de lei, un apartament de 85 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 466.000 de lei și o casă de locuit de 203 metri pătrați, evaluate la peste două milioane de lei.

De asemenea, șeful de la FISC deține o Mazda, cumpărată în 1999 cu 36.000 de lei.

Despre averile lui Prisăcaru a scris acum doi ani și Ziarul de Gardă. Atunci jurnaliștii relatau că firma de audit Ecofin-Audit-Service SRL, la care Ion Pri­să­caru este şi direc­tor gene­ral, a sem­nat con­tracte şi a ofe­rit ser­vi­cii mai mul­tor insti­tu­ţii de stat, prin­tre care şi SA Mol­dova Gaz, SA Red Union Fenosa, SA Mol­d­te­le­com, SA Tutun-CTC, ÎS Cen­trul de Tele­co­mu­ni­ca­ţii Spe­ci­ale, dar şi ÎS Fisc­ser­vin­form, o insti­tu­ţie fon­dată de IFPS.

Potri­vit Came­rei Înre­gis­tră­rii de Stat, soţia şefu­lui IFPS, Maria Pri­să­caru, este admi­nis­tra­toare la Filiala “REMIZ” a BC Mol­dind­con­bank SA, iar fiul său, Vio­rel Pri­să­caru, este fon­da­tor a șase firme care desfă­şoară acti­vi­tăţi de audit, acti­vi­tăţi cu res­ta­u­rante, baruri, cazare, închi­ri­e­rea mij­loa­ce­lor de trans­port pe apă fără echi­paj. Potri­vit date­lor de la Cadastru, Ion Pri­să­caru are dato­rii la două bănci din R. Mol­dova în sumă totală de 5,6 mili­oane de lei. Ast­fel, suma de 4,4 mili­oane de lei a luat-o prin con­tract de cre­dit de la Mol­dind­con­bank, bancă la care soţia şefu­lui de la IFPS este administra­toare, iar suma de 1,2 mili­oane de lei a luat-o prin con­tract de cre­dit de la Victoriabank. În acest con­text, Ion Pri­să­caru a pus în gaj atât casa de mili­oane de pe strada Pie­tra­ri­lor, cât şi apar­ta­men­tul de pe strada Mihail Sado­veanu.

Investigația completă despre alți șefi de agenții de milioane poate fi găsită AICI