Andrei Crăciun: „Îmi doresc ca cei care m-au torturat şi m-au condamnat pe nedrept să răspundă”

Deşi Procuratura Generală a pornit încă în 2014 un dosar penal asupra aplicării torturii în privinţa lui Crăciun, abia în martie 2017, doar procurorul Lilian Cociu, care a gestionat dosarul, a ajuns să fie cercetat penal.

„Am vrut doar să scap cu viaţă, să mă scoată din izolatorul poliţiei şi să mă ducă mai repede în penitenciar. Nu mai puteam îndura chinurile, iar dacă nu semnam declaraţia de recunoaştere a vinovăţiei, nu mă transferau. Nu am avut cui să spun că mă torturau. Procurorul Cociu mi-a spus că dacă nu spun că eu am comis omorul, atunci mă dă înapoi pe mâna poliţiei. Aşa a şi făcut, nu s-a uitat că eu sunt numai vânătăi, plin de sânge. Ajuns din nou pe mâna poliţiştilor, în cele din urmă am acceptat să semnez că sunt vinovat. A doua zi m-au impus să declar în faţa camerei că eu am împuşcat, iar filmul a fost arătat la ştiri la PRO TV. Un poliţist a fost la mine acasă şi mi-a adus haine curate, pentru filmări, iar cele murdare de sânge le-au nimicit. În instanţă am spus de mai multe ori că am recunoscut aşa zisa vină fiind torturat, dar nu au luat în consideraţie şi mi-au dat 21 de ani. Când a auzit sentinţa, mama a leşinat, iar procurorul Cociu a trecut peste dânsa şi a dat mâna cu avocatul meu”, a spus Crăciun la solicitarea CrimeMoldova.

Andrei Crăciun spune că poliţia l-a găsit suspect pentru că, crima a fost comisă în via sa şi pentru că în acea zi a fost pe acolo. Versiunea oamenilor legii a fost că Andrei Crăciun se certase cu un paznic şi ar fi vrut să-l împuşte, însă l-a confundat cu un alt bărbat, iar pe cel de al doilea l-ar fi împuşcat din intenţii huliganice. „Nu aveau probe şi ei singuri îşi dădeau seama că nu sunt vinovat. Serghei Cociorvă, care era atunci şef pe poliţia din Chişinău, aşa şi mi-a spus, că nu sunt primul şi nici ultimul şi a mai văzut aşa ca mine, iar dacă trebuie, voi recunoaşte că l-am împuşcat pe Kennedy. Mă impuneau să pun mâna pe o armă.  Ion Balcan și Ghenadie Ababii m-au bătut cu pumnii, cu picioarele, cu scaunul, doar ca să învăţ versiunea lor. A tras în mine şi Serghei Cociorvă. Acesta venea o dată sau de două ori pe zi. Umbla îmbrăcat în negru, pantaloni şi o maletă neagră, el fiind brunet. Inspira multă frică. Razan Djaniev, cel de al doilea bărbat care a fost împuşcat, a rămas în viaţă. El a spus că cel care a tras arăta altfel. Şi în timpul procesului, Djaniev a spus că eu nu seamăn cu cel care a tras. Atunci procurorul Cociu a cerut brusc amânarea şedinţei, iar la următoarea şedinţă Djaniev a declarat deja că asasinul seamănă cu mine. Nu ştiu ce s-a întâmplat. Bănuiesc că a fost ameninţat, el este din Azerbaidjan, se afla ilegal la noi în ţară”, povesteşte Crăciun.

Andrei Crăciun a fost eliberat în 2012 de către Curtea de Apel Chişinău, după ce Curtea Supremă de Justiţie a transmis dosarul la rejudecare. După omorul tinerilor din Durleşti, expertiza balistică a arătat că a fost folosită aceiaşi armă ca şi în cazul pentru care a fost condamnat Crăciun. Bărbatul a fost eliberat iniţial sub control judiciar, apoi a fost achitat definitiv.

Curtea Supremă de Justiţie a decis ca statul să-i achite lui Crăciun daune morale de 1,5 milioane de lei, bani pe care încă nu i-a văzut. Bărbatul spune că aceşti bani nu-i vor întoarce sănătatea pierdută şi anii petrecuţi în puşcărie: „Am probleme cu sistemul nervos, aproape zilnic am convulsii, mi se sucesc mâinile, picioarele. Mama s-a îmbolnăvit rău, a avut două operaţii la inimă. Am nevoie de mulţi bani pentru tratament, dar nu am văzut nici un ban. La noi în ţară rămân mai mult cu promisiunile. Dacă aveam aşa bani, mai trăiam în hibara (cocioabă n.r.) asta?”, se întreabă fostul deţinut.

Andrei Crăciun spune că dacă au trecut aproape 5 ani de când a fost achitat, el se mai confruntă cu probleme din cauza că a fost condamnat: „Prima soţie m-a lăsat atunci când am fost condamnat la 21 de ani. M-am căsătorit a doua oară, am 3 copii. Dar nu-mi pot găsi un loc de muncă. A rămas în baza de date condamnarea mea. Am vrut să mă angajez taximetrist, dar au refuzat pentru că  am stat la închisoare. Nu au luat în consideraţie decizia de achitare. Mie nu-mi este frică pentru mine, dar părinţii, care sunt bătrâni, se tem să stea în casă. Mi-i frică pentru soţie şi copii. I-am trimis să stea în altă localitate”, povesteşte bărbatul.

Andrei Crăciun spune că nimeni din cei care i-au fabricat dosarul, l-au torturat şi l-au condamnat pe nedrept nu a încercat să-şi ceară iertare: „Pentru ei noi nu suntem oameni. Faptul că procurorul Cociu a fost suspendat din funcţie şi este cercetat penal reprezintă o mică victorie. Dar nu voi avea linişte până ce n-am să-i văd pe banca acuzaţilor pe toţi cei care şi-au bătut joc de mine. Să treacă şi ei prin ce am trecut eu”.