Alexandru Tănase: Am demonstrat că un guvern poate guverna fără să dea „comenzi” justiţiei

- Dle Tănase, justiţia ineficientă a fost una dintre cele mai grave moşteniri lăsate de guvernarea comunistă în RM. În anul care s-a scurs de la învestirea Guvernului, subiectul reformei justiţiei a fost prezent mereu în atenţia opiniei publice. Care este situaţia astăzi?

- În mai puţin de un an nu e posibil să faci reforme substanţiale în niciun domeniu, indiferent că este vorba de Interne, Sănătate, Justiţie sau Învăţământ. Pentru reforme fundamentale structurale ai nevoie de trei elemente: susţinere politică, bani şi timp. Din toate acestea noi, de fapt, nu am avut niciuna în măsura necesară. În 2009 am preluat un stat falit, secătuit după un an de proces electoral, iar principala sarcină era de a menţine procesele sub control şi de a nu admite instaurarea haosului. Cred că actualul Guvern a făcut faţă cu demnitate situaţiei date.

- E adevărat că nu poţi repara într-un an ceea ce s-a distrus timp de decenii, dar totuşi oamenii au aşteptat o viteză mai mare a tuturor reformelor, inclusiv în reformarea justiţiei.
- Unii spun că ne mişcăm prea lent, alţii - prea repede. Recent, Victor Puşcaş îmi reproşa, într-un articol publicat pe pagina unei instituţii de stat, că m-am apucat să reformez „diferite sfere ale justiţiei - urmărirea penală, sistemul judiciar, avocatura, notariatul, sistemul penitenciar, executarea hotărârilor judecătoreşti etc. - în doar câteva luni de zile, având în vedere că reformele de acest gen se desfăşoară, de obicei, pe parcursul a zeci de ani”. Într-un fel, dl Puşcaş are dreptate - după cum spuneam, RM se află într-o întârziere de 20 de ani în reformarea justiţiei faţă de statele post-comuniste. Tocmai din aceste motive, viteza cu care am abordat noi reforma judecătorească a fost de 180/oră. Pe parcursul a zece luni am demarat mai multe reforme în justiţie decât s-au făcut în ultimii zece ani. Şi am demonstrat societăţii că un guvern poate
guverna ţara şi fără să dea „comenzi” justiţiei şi fără să bage lumea la puşcărie.
Pe parcursul a circa 11 luni de guvernare, am început acele reforme care puteau fi derulate şi finalizate în termene restrânse de timp. Cu toate acestea, am efectuat şi o serie de reforme instituţionale în privinţa mai multor altor actori ai justiţiei - notariat, avocatură -, iar trecerea la sistemul de executori judecătoreşti privaţi a fost o adevărată revoluţie. Am modificat fundamental activitatea ministerului şi dacă, acum un an, Ministerul Justiţiei era jandarmul partidelor politice, al societăţii civile şi cultelor religioase, astăzi lucrurile stau exact invers - în RM nu există partide, ONG-uri sau culte neînregistrate. Consider că un progres mare şi foarte important pentru actualul Guvern este încetarea monitorizării Consiliului Europei în unele cauze cu caracter religios sau reglementarea cauzelor la CEDO în dosarul 7 aprilie. Cei care afirmă că s-a făcut puţin în justiţie să-mi spună ce se putea face mai mult şi să-mi numească un guvern care, exercitându-şi mandatul doar un an, a făcut asemenea reforme.

Reforma presupune şi o schimbare radicală a mentalităţii clasei politice

- În ce mod ar trebui reformată justiţia moldovenească?
- Pentru a schimba vizibil lucrurile este necesară împrospătarea corpului de judecători. Aceasta înseamnă selectarea, timp de doi ani, a 250 de judecători tineri, persoane care nu au fost implicate în schemele corupţioniste şi cumătriste de la noi. Pentru succesul reformei este necesar de a demite in corpore conducerea Curţii Supreme de Justiţie şi revederea substanţială a competentelor acesteia. De asemenea, pentru a asigura durabilitatea reformei, este necesară mărirea salariului unui judecător începător până la cel puţin 1500 euro pe lună, iar în instanţele superioare - până la 3000 euro, pentru ca acesta să nu cadă pradă eventualelor acţiuni de corupţie. Reforma presupune reformarea totală a Procuraturii Generale şi a sistemului de urmărire penală. Şi, cel mai important, reforma presupune şi o schimbare radicală a mentalităţii c