Afacere ilegală cu nunţi şi cumetrii la complexul muzeal „Orheiul Vechi”

Beneficiarul afacerii este vicedirectoarea Complexului, Lilia Colţa, care până în luna martie 2016 a deţinut funcţia de director, arată o investigație publicată pe anticorupție.md.

Sala unde sunt organizate petrecerile este chiar în aceeaşi clădire şi are uşă comună cu sala de expoziţii, construită din banii donaţi de Ambasada SUA la Chişinău. Mai mult, sala de festivităţi nu este dată oficial în exploatare, iar beneficiara afacerii nu deţine autorizaţie sanitară, autorizaţie de la pompieri şi nu achită impozitele. Lilia Colţa se apără şi spune că sala de nunţi se află pe terenul care i-a fost lăsat moştenire de către mama sa şi care, întâmplător sau nu, se mărgineşte cu peretele sălii de expoziţii. Reprezentanţii unei firme, SRL Pasana, pretind că sala le aparţine şi că Lilia Colţa le-ar fi furat afacerea.

Cum a fost posibilă construcţia unei săli de festivităţi lângă muzeu

Rezervaţia cultural-naturală Orheiul Vechi are un statut special şi constituie cel mai important sit cultural din Republica Moldova, aflându-se în procesul de nominalizare pentru a fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. În anul 2002 Ambasada SUA la Chişinău a oferit Ministerului Culturii un grant de 15.000 de dolari pentru construcţia unei săli de expoziţii pe teritoriul Complexului muzeal Orheiul Vechi. Potrivit Liliei Colţa, arheologul Gheorghe Postică, actualul viceministru al Culturii, i-a sugerat că ar fi fost bine ca alături de sala de expoziţii să construiască un han pentru turişti şi să caute un antreprenor. 

Persoana identificată a fost Boris Suvac, care pe atunci deţinea funcţia de şef al Penitenciarului din satul Brăneşti, iar fiul lui tocmai fondase SRL Pasana. La 1 aprilie 2002 Consiliul Primăriei Trebujeni, raionul Orhei, a decis darea în arendă a unui teren de 0,30 hectare pe teritoriul satului Butuceni pentru construcţia unei săli de expoziţii, a unui han şi a unei parcări auto.

Sala de expoziţii şi hanul au fost ridicate concomitent. "Direcţia Complexului muzeal a făcut contract cu instituţia penitenciară şi le-am pus la dispoziție forţă de muncă ieftină, deţinuţi care doreau să lucreze, materiale de construcţie mai ieftine, care puteau fi procurate fără adaosuri comerciale direct de la cariera din Brăneşti”, povesteşte Boris Suvac. Peste câţiva ani, în 2005, construcţiile au fost finisate, iar întreprinderea Pasana s-a reorganizat. Pavel Suvac i-a cedat tatălui său, Boris Suvac, 50% din acţiunile întreprinderii, iar alte 50% le vinde Liliei Colţa şi fiicei sale.