Sistemul bancar în pragul unei noi crize: Volumul creditelor neperformante a crescut cu 2,3 miliarde de lei

Deși în primul semestru economia moldovenească chiar a înregistrat un avans de 1,3% în statisticile oficiale, acesta este de conjunctură și scoate în evidență mai mult riscuri decât stabilizare economică, notează mold-street.com.

Comerțul exterior a continuat trendul negativ (exporturi: - 8,8%, importuri: -5,9%), stocul de investiții străine directe a rămas aproape înghețat la nivelul de la sfârșitul anului trecut, iar investițiile în active materiale pe termen lung (-21%) și volumul transportului de mărfuri (-12%) au suferit un recul semnificativ.

Aceste descreșteri vin chiar în pofida bazei de comparație reduse a anului 2015, care la fel s-a dovedit a fi unul nefast și arată că economia autohtonă a pierdut și mai mult din viteză.

Creditarea lăsată pentru vremuri mai bune

O asemenea evoluție poate fi reflectată și în rezultatele raportate de băncile comerciale locale. Astfel, urmare a reducerii volumului de credite noi acordate comparativ cu perioada similară a anului trecut, rambursările de credite au depășit debursările, iar la finele lunii august portofoliul agregat pe sectorul bancar a consemnat o descreștere de 2,7% față de începutul anului.

Dinamica negativă a creditării poate fi explicată prin cel puțin 3 factori:
• Condițiile de incertitudine economică descurajează companiile să facă investiții noi, iar acest fapt îngustează cererea pentru credite
• Chiar și agenții economici solvabili care îndrăznesc să apeleze la resursele bancare obțin mult mai dificil finanțările, întrucât evaluarea riscurilor de către bănci are loc în condiții mult mai dure reieșind din contextul macroeconomic defavorabil
• Apetitul băncilor pentru risc este inhibat și de alternativa obținerii de profituri decente din achiziționarea valorilor mobiliare de stat (VMS). De la începutul anului curent, băncile autohtone au profitat din plin de agonia statului de a finanța deficitul bugetar exclusiv din resurse interne în condițiile înghețării finanțărilor externe. Astfel, în primele 8 luni ale anului curent, băncile locale au obținut venituri de circa 830 milioane lei din VMS, rezultat care depășește de peste 2,2 ori nivelul venitului din aceeași perioadă a anului 2015.

Revenind la topul băncilor după portofoliul de credite, constatăm că potrivit situației de la 31 August 2016, primele 3 bănci din sector,care se află sub supravegherea specială a BNM din iunie 2015, concentrează aproape 70 la sută (69,4%) din resursele creditare.

Moldindconbank, Eximbank și Victoriabank au raportat cele mai importante ritmuri de descreștere a portofoliilor de credite de la începutul anului.

Scăderea ratei de bază a ajutat mai mult statul, decât economia

Este de remarcat faptul că reieșind din conjunctura economică, de la începutul anului Banca Națională a trecut la relaxarea politicii monetare în speranța revigorării activității de creditare. Astfel, urmare a mai multor decizii de politică monetară de scăderi succesive a ratei de bază, aceasta s-a diminuat de la începutul anului cu 10 puncte procentuale (p.p.) de la 19,5 la 9,5%. Totuși, acest fapt a ajutat mai mult statul și mai puțin sectorul real al economiei.

Chiar dacă rata medie a dobânzii pe sectorul bancar s-a diminuat din ianuarie până în august cu 2,38 p.p. până la 13,7, aceasta nu a impulsionat prea mult procesul de creditare. În același timp, scăderea ratei de bază a avut un efect mult mai substanțial asupra costurilor de împrumut a statului prin intermediul VMS.

Dacă în primul trimestru, Ministerul Finanțelor se împrumuta la rate de 24-26%, în luna august costurile de împrumut s-au redus de peste 2 ori până la o rată medie a VMS aflată în intervalul de 10-11%.

Guvernul în conflict de interese cu economia

În situația conturată în ultimul an, statul a intrat într-un soi de conflict de interese, întrucât chiar dacă una din cele 7 priorități a Strategiei de dezvoltare 2020 este Finanțe accesibile și ieftine, prin procurarea masivă de VMS de la băncile comerciale are loc de fapt limitarea accesului sectorului real al economiei la resursele creditare.

Chiar dacă deseori persistă percepția că băncile comerciale stau pe un munte de lichidități și nu vor să crediteze economia, aceasta este mai mult o aparență. Deși ponderea activelor lichide în total active a atins cifra de 46% în august, spațiile de manevră în creditare a băncilor rămân la moment destul de limitate. În primul rând, cea mai mare parte a resurselor lichide de care dispun băncile sunt pe termen scurt, în timp ce cererea pentru resursele creditare este pe termene mai îndelungate.

Spre exemplu, 95% din volumul de depozite atrase de bănci în ianuarie - august au fost pe termene de până la 12 luni. În același timp, raportat la aceeași perioadă, 85% din creditele noi acordate au fost pe termen ce depășesc 12 luni, ceea ce complică asigurarea unor lichidități suficiente pe benzi de scadențe.

Pe de altă parte, tabloul macroeconomic negativ descris mai sus este conștientizat și de BNM, care de o perioadă bună de timp menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul de 35% la sută din baza de calcul. Cu alte cuvinte, băncile comerciale sunt obligate să țină sub formă de rezerve peste 1/3 din resursele atrase în monedă națională în scopul minimizării riscurilor.

Plus 2,3 miliarde la credite neperformante de la începutul anului

Iar riscurile sunt evidente și sunt resimțite de bănci prin intermediul escaladării cotei creditelor neperformante. De la începutul anului, volumul creditelor neperformante pe sector a crescut cu circa 2,3 miliarde lei până la 6,13 miliarde.

De departe cea mai bruscă înrăutățire se atestă la Victoriabank, acolo unde portofoliul de neperformante a crescut de 3,5 ori până la 1,84 miliarde lei. Însă în acest context trebuie de adăugat faptul că pe lângă înrăutăţirea capacității de plată a debitorilor, în această perioadă s-au înăsprit și rigorile de clasificare a creditelor.

Victoriabank este la fel un exemplu relevant în acest sens, întrucât volumul de neperformante la această bancă a crescut brusc anume după efectuarea auditului, care s-a soldat inclusiv cu reclasificarea la neperformante a mai multor credite.

Despre problema neperformantelor a vorbit și guvernatorul BNM în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe.

„Se înregistrează o înrăutățire a calității activelor din sistemul bancar. Acum agenții economici au probleme, înregistrează arierate. Stocul total al creditelor neperformante pe sistem a trecut de la 8,4% în 2014 și 9,9% în 2015 la peste 16% în prezent”, a precizat Cioclea.

Totodată, guvernatorul a scos în evidență întreprinderile mari drept principalele generatoare de credite nefavorabile, iar soluția din ieșirea acestui efect de foarfece este doar o creștere economică solidă.

„Proveniența acestor credite neperformante este variată. În primul rând este vorba de mari întreprinderi care sunt în situație de faliment. Ele au ajuns cu 100% de recunoaștere a pierderilor și constituirea rezervelor în bănci. Altele sunt întârzieri mai mari de 30 sau 60 de zile. Ele tot încep să creeze elemente de alertă și parțial să fie aprovizionate. Aș spune că este un ansamblu, odată ce economia nu crește apar probleme la nivelul deservirii creditelor.

Totuși, dacă s-ar fi dat credite bune în fiecare lună, stocul de credite cu probleme s-ar fi micșorat în raport cu creditele noi. Acum avem un efect de foarfece: pe de o parte apar problemele, când lumea nu poate rambursa, iar pe de altă parte nu dai credite noi și stocul se micșorează, iar procentul crește. Astfel, trebuie să găsim pozițiile unei creșteri economice deoarece ei vor ajuta și clienții să rezolve problemele și va permite acordarea de credite noi sănătoase”, a mai declarat Sergiu Cioclea.

Băncile mari vulnerabile la întreprinderile mari

Importanța și ponderea întreprinderilor mari pentru sectorul bancar și economia națională în ansamblu este indiscutabilă. Deși doar 2,8% din întreprinderile de țară sunt mari, potrivit datelor din anul 2015 acestea înrolează circa 45% din numărul total de angajați din sectorul real și respectiv generează peste 2/3 din veniturile din vânzări la nivel național.