Скопировать ссылкуRISE: Bani murdari spălaţi de ruşi, investiţi în „Moldova-Agroindbank”
Peste 13 milioane de dolari proveniți dintr-un sistem gigant de spălare a banilor din Rusia care a tranzitat Republica Moldova – „Laundromatul” – s-au întors la Chișinău. Banii au fost investiți în acțiuni la cea mai mare bancă din țară – „Moldova-Agroindbank” (MAIB).
„Spălătoria rusească” sau „Laundromatul” este cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est. În perioada 2010-2014, organizații criminale și politicienii corupți din Rusia au transferat 20 miliarde de dolari obținuți din afaceri murdare, prin acest sistem format din zeci de companii offshore și bănci, în care au fost utilizate credite false și interpuși. Procesul de spălare a banilor a fost „legalizat” de judecători din Republica Moldova, iar o dată „albite”, sumele au fost răspândite în întreaga Europă prin intermediul băncilor letone.
Procurorii din mai multe țări urmăresc proveniența și traseul banilor, iar la Chișinău – organele de anchetă susțin că cel puțin 13 milioane de dolari din „Laundromat” au revenit în Republica Moldova prin diverse companii offshore.
Reporterii RISE Moldova au urmărit firul tranzacțiilor prin care mai multe firme offshore, reprezentate de persoane „proxy” din Ucraina, au devenit acționare la MAIB.
Azyol Development Ltd., cu sediul în Cipru, este una dintre companiile care au primit bani din „Laundromat”. La începutul acestui an, firma deținea 4 la sută din acțiunile MAIB pe care le-a cumpărat în două tranșe, în 2013 și 2014, cu aproximativ 3,54 milioane de dolari.
Recent, pachetul de acțiuni al Azyol a fost anulat. Asta după ce Banca Națională a Moldovei (BNM) a depistat că firma, cu sediul în Cipru, împreună cu alți acționari – care în total dețineau 39,5% din MAIB – au acționat în mod concertat, procurând acțiuni MAIB fără permisiunea BNM.
Potrivit legii, în cazul în care există o relaţie sau înțelegere între anumite persoane la achiziționarea de pachete de acțiuni la o bancă în mărime de peste 1% din capitalul băncii, acestea sunt obligate să notifice BNM.
Într-o schemă tipică de spălare a banilor, o sumă mare de capital este adunată de mai multe grupuri, după care este trecută prin câteva firme-fantomă, controlate de aceeași oameni, cu scopul de a ascunde originea banilor. Tranzacțiile sunt „ambalate” și însoțite de documente fictive pentru a părea legale. După finalizarea procesului de spălare, banii sunt transferați proprietarilor reali.
Скопировать ссылку
