Reacția directorului PAS, Viorel Soltan, la investigația despre investițiile de milioane în acțiuni fără rezultate

Această observație a făcut-o și bloggerul Eugen Luchianiuc, care a intrat în posesia unor rapoarte în care sunt dezvăluite sumele exorbitante cheltuite neadecvat de Centrul PAS. Potrivit lui, în ultimii 10 ani, Centrul PAS, declarată oficial drept instituție nonprofit, a obținut finanțări de peste 90 de milioane de dolari pentru realizarea proiectelor privind combaterea tuberculozei și a HIV/SIDA. 

Scopul programelor Centrului PAS, anunțat pe site-ul organizației, este de a reduce morbiditatea, mortalitatea și impactul acestor boli în rândul persoanelor care suferă de tuberculoză și HIV/SIDA, de a asigura implicarea societății civile și de a promova drepturile pacienților, de a reduce „povara” tuberculozei în Moldova și fortificarea sistemului de sănătate în lupta cu cele două boli. Cu părere de rău, însă, rezultatele au întârziat să apară, scrie Luchianiuc.

Solicitat de reporterii noștri, directorul Centrului, Viorel Soltan a catalogat munca jurnaliștilor drept o informație „neveridică”, susținând că modul în care au fost cheltuiți banii donați de instituțiile internaționale poate fi văzut pe site-ul PAS.

Întrebat de rezultatele acestor investiții, acesta s-a eschivat să dea răspunsuri, sugerându-ne să-i întrebăm pe specialiști. Asta în timp ce datele oficiale ne arată deja că numărul bolnavilor infectați cu HIV/SIDA și de turbeculoză este într-o continuă creștere alarmantă.

Reporter: Datele publice ne arată clar că rata de infectare cu virusul HIV/SIDA nu scade, chiar dacă se investesc mulți bani în proiectele Dumneavoastră...

V.Soltan: Da, dar ele nici nu pot să scadă. Imaginați-vă că la noi ar trebui să fie 600 de cazuri de infectare, iată noi facem ca ele să fie 300...discutați cu un specialist, nu cu mine, că noi suntem aparte, cum s-ar spune.

Judecând după această logică, fără a prezenta date exacte, acești ONG-iști ar putea speria organizațiile internaționale că în Moldova, zilnic, sunt infectate sute de persoane. Acestea ar pompa bani după același principiu în baza căruia cei de la PAS au cerut de la Ministerul Sănătății 20 de milioane de lei pentru elaborarea unui document privind prevenirea și combaterea tuberculozei.

Referitor la cheltuielile salariale pe care le are Centrul PAS, directorul acestei instituții a oferit un răspuns și mai „ingenios”. Acesta a declarat că aceste costuri sunt indicate pentru anumite seturi de servicii sau grupuri de persoane, și nu pentru fiecare persoană în parte. Respectiv, termenul FTE (Fixed Term Equivalent) sugerează faptul că o asemenea poziție poate acoperi costurile de la 1 la 20 de angajați.

FTE se folosește în cazurile când se bugetează salarizarea pe anumite instituții. Eu pot să am 10 FTE-uri și 20 de oameni. Viceversa – eu pot să am 10 FTE-uri și 5 oameni”, explică Viorel Soltan.

Din aceste explicații, putem deduce că PAS poate gestiona așa cum își dorește salariile pentru angajații Centrului. Adică dacă în bugetul anual FTE-ul are o valoare de 100.000 de euro, această sumă poate fi împărțită de un număr de angajați între 5 și 20 de persoane. Convenabil, nu? În ambele situații, angajații acestui centru a cărui acțiuni sunt fără impact obțin salarii grase cu mult peste medie.

Ciudat este că în reacția sa, directorul Centrului PAS, se apără cu un oarecare Consiliu Național de Coordonare, care ar fi aprobat bugetul instituției.

Nu mai țin minte câtă lume e acolo, dar s-a semnat acest documet care a intrat și în posesia Dumneavoastră”, spune Soltan.

Cu siguranță că acest buget a fost semnat, mai cu seamă că banii vin de la instituții internaționale cu care Republica Moldova colaborează. Problema este cum sunt gestionate aceste fonduri și care sunt rezultatele proiectelor implementate.

Menționăm că Centrul PAS a ajuns în vizorul presei după ce jurnaliștii au comparat finanțările de miliarde ale ONG-ului cu bugetul pe 6 ani al Institutului Național de Cardiologie, care este de aproximativ 400 de milioane lei, cu cel al Spitalului Republican pentru Copii E. Coțaga, care are un buget de doar 100 de milioane, la fel, pe șase ani, potrivit datelor unui studiu realizat de Expert-Grup. Vorbim de instituții care deservesc anual zeci de mii de pacienți.

Un buget de 300 de milioane de lei în șase ani înseamnă cam câte 50 de milioane de lei anual, adică bugetele spitalelor din trei raioane, în care locuiesc cam 100 de mii de oameni, menționau autorii investigației.