Pâinea socială „Franzeluța” din credite și valabilă doar pentru locuitorii capitalei

Acest produs social va costa trei lei şi va ajunge în special la locuitorii din Capitală care şi aşa beneficiază de salarii mai mari decât restul ţării, scrie Mold-Street.

„Întreaga societate trece acum printr-o perioadă dificilă. Iată de ce este important să venim cu un produs pentru toate buzunarele, mai ales că am fost încurajaţi de conducerea Guvernului că vom fi susţinuţi în acest demers. Ni s-a aprobat, o cantitate de grâu din rezervele statului, acordată cu împrumut întreprinderii noastre cu termen de restituire dupa roada nouă”, a explicat gestul directorul general al Franzeluţa Boris Andros.

Potrivit unui comuncat de presă al întreprinderii noul sortiment de pâine va putea fi găsit doar pe rafturile magazinelor Franzeluţa şi va costa trei lei, potrivit aceleeași surse.

Altfel spus chiar conducerea întreprinderii cu capital majoritar de stat recunoaşte că nu toată populaţia nevoiaşă va avea acces la acest produs social. Or, astfel de magazine se găsesc în special în Chişinău şi încă două-trei oraşe, respectiv de pâine socială vor beneficia doar locuitorii urbelor şi din suburbii.

În condiţiile în care anume locuitorii oraşelor primesc cele mai mari salarii şi pensii, rezultă că toată acţiunea cu pâinea socială este un show propagandistic al noului Guvern.

Administraţia întreprinderii nici nu ascunde faptul că pentru această acţiune a primit ajutor de la stat şi speră să mai beneficieze şi de alte facilităţi, de exemplu de resurse din creditul polonez de 100 de milioane de euro.

"Pentru noi si creditul polonez este foarte important si am apreciat rapiditatea cu care s-au luat masuri pentru a fi deblocat", a declarat Boris Andros, potrivit comunicatului difuzat de Franzeluţa.

Care este costul real al acestei acţiuni deocamdată nu este clar, dar doi ani în urmă chiar Victor Cojocaru, fostul director general al Franzeluţei declara că preţul real al pâinii sociale este de 4,75 lei, în timp ce aceasta atunci se vindea cu 1,5 lei, iar acum cu trei lei. Respectiv diferenţa care trece de 50% din costul pânii este acoperită din contul bugetului.

De atunci însă costurile au mai crescut, respectiv întreprinderea va cerşi în continuare ajutor de la Guvern, pentru a astupa găurile. Or din cauza unor astfel de acţiuni "sociale" întreprinderea poate ajunge în faliment, deoarece pierderile sunt deja de zeci de milioane de lei, notează Mold-Street.

Decizia autorităţior de a ajuta doar pe cel mai mare producător de pâine este contrară şi regulilor de joc pe o piaţă concurenţială.

Expertul economic de la IDIS Viitorul, Ion Tornea califică acţiunea guvernului drept una populistă. „Probabil, ar fi realizabilă pe termen scurt, dar nu reprezintă o soluţie, deoarece am avut anterior asemenea tentative. Au existat diferite tipuri de pâine socială, care au fost scoase cu timpul din cauza că nu sunt rentabile şi provoacă pierderi. Nu văd care ar fi deosebirea. Din ce bani? Nu este o soluţie durabilă. Este un PR ordinar”, a declarat economistul citat de Jurnal de Chişinău.

Autorităţile nu se opresc doar la pâine. Ele vor să reducă la comandă de sus şi preţurile la alte produse sociale. De exemplu la uleiul vegetal.

În acest scop premierul Pavel Filip şi ministrul Agriculturii, Eduard Grama s-au întâlnit pe 17 februarie şi cu directorul celui mai mare producător de ulei, fabrica „Floarea-Soarelui” din Bălți, Stela Ostrovețchi.

Pavel Filip a arătat că Guvernul dorește să vină în întâmpinarea nevoilor marilor producători.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, Stela Ostrovețchi, directorul Floarea Soarelui a amintit „că industria se confruntă cu problema materiei prime, care se exportă în cantități mari, dar că, în același timp, un sprijin mai aplicat al Guvernului pentru producători, ar putea genera o scădere reală a prețului la ulei”.

Altfel spus soluţia indicată de şefa de la Floarea Soarelui, întreprindere ce face parte din grupul Transoill, este aplicarea unor măsuri de blocare a exporturilor de seminţe de floarea soarelui.

În condiţiile în care grupul Transoil, controlat de milionarul Vaja Jhashi, deţine mai multe de 60% din piaţa locală şi este cel care dictează preţurile de achiziţie, apoi acţiunea ar fi una mai degrabă de susţinere a monopolurilor şi nu a agricultorilor şi a celor nevoiaşi.