Mold-street: Cum a ratat Chișinăul un credit de 65 milioane de euro
Unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare a reţelelor de apă şi de canalizare din municipiul Chişinău a fost ratat.

Autorităţile dau vina una pe alta pentru acest rateu, dar la mijloc este corupţia, interesele unor grupuri politice, cât şi incompetenţa unor autorităţi, scrie Mold-street.com.
Credit de 64,8 milioane de euro pentru apeducte
E vorba de un credit de circa 64,8 milioane de euro, care urma să fie acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI). Contractul a fost semnat încă în decembrie 2013.
"Schimbările mult dorite pentru sistemul municipal de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi însăşi demararea lucrărilor de reabilitare a reţelelor de apă şi de canalizare, cu finanţarea BERD şi BEI, se amână. În loc de anunţ cu fast a companiei câştigătoare a Licitaţiei internaţionale privind reabilitarea a 60 kilometri de reţeler de apă şi 24 de kilometri de branşamente, exprimăm doar regrete că întreg procesul investiţional a fost blocat", anunţă întreprinderea municipală Apă-Canal Chişinău (ACC), beneficiarul proiectului.
Potrivit întreprinderii pentru implementarea acestui proiect a fost anunţată şi desfăşurată o licitaţie internaţională.
"După cinci luni de aşteptare şi de evaluare a ofertelor depuse pe 22 decembrie 2015, putem doar accentua interesul vădit de participare la această licitaţie a 12 companii din 7 ţări: Spania, România, Turcia, Franţa, Bulgaria, Germania şi Republica Moldova. Pe parcursul a 540 de zile, compania cîştigătoare trebuia să realizeze lucrările, în sarcină acesteia fiind atât proiectul de execuţie, cât şi însăşi reabilitarea reţelelor", susţine administraţia Apă-Canal Chişinău.
Licitaţia menţionată, divizată în două loturi, presupunea lucrări dificile de înlocuire a conductelor de apă potabilă în zonele rezidenţiale cu blocuri de apartamente în partea de nord-vest şi sud-est a oraşului Chişinău, cu diametrul între 20-25 mm şi 300 mm, cît şi a branşamentelor de case/blocuri.
În total, în cadrul Programului de Investiţii Prioritare (PIP), finanţat de BERD şi BEI, cu valoarea totală de 64,8 milioane de euro era planificată reabilitarea până în decembrie 2018 a 205 kilometri de apeducte, peste 3.000 de branşamente ale blocurilor de locuit şi circa 15 kilometri de colectoare de canalizare.
Cine-i vinovat? ANRE sau Apă-Canal Chişinău
Întreprinderea acuză de acest rateu Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, care "nu şi-a onorat obligaţiunile legale de ajustare a tarifelor".
Apă-Canal Chişinău susţine chiar că din cauza tergiversării procesului de ajustare a tarifelor, deja suportă penalităţi importante şi riscă ratarea pe deplin a investiţiilor.
În replică administraţia ANRE a emis o prescripţie în adresa Apă-Canal Chișinău "privind lichidarea încălcărilor comise la prezentarea incompletă a rapoartelor ce țin de analiza cheltuielilor conform metodologiei tarifare".
"S-a constatat că Apă-Canal Chișinău a acționat contrar prevederilor Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, prin care este obligat să prezinte în termenele stabilite de Agenție informația solicitată și rapoarte privind activitatea desfășurată. Compania nu s-a conformat solicitării din partea ANRE, prezentând incomplet rapoartele solicitate, fără a prezenta analiza cheltuielilor conform metodologiei tarifare", anunţă ANRE.
Totodată, Agenţia a avertizat Apă-Canal Chișinău, că dacă nu va îndeplini prescripţia emisă de ANRE, compania riscă să fie atrasă la răspundere contravențională, "inclusiv prin suspendarea sau retragerea licenței de activitate".
Tarifele la apă din Capitală, cele mai mici din ţară
În iulie 2015, Apă-Canal Chişinău a depus o solicitare către ANRE pentru ajustarea tarifelor, însă ajustarea nu a avut loc, iar legislaţia în vigoare nu prevede termenii limită de examinare şi aprobare a tarifelor cu pricina.
De notat că în Chişinău tarifele la serviciile de furnizare a apei sunt de două-trei ori mai mici decât în alte localităţi. În plus persoanele fizice achită un tarif mai mic decât persoanele juridice.
Finanţatorii externi au cerut încă zece ani în urmă ajustarea tarifelor, cu toate acestea, autorităţile locale şi apoi ANRE nu au ajustat la timp tarifele.
La finele lunii iulie 2015 ACC a solicitat de la ANRE un tarif cu 40% mai mare pentru consumul de apă.
Dacă demersul întreprinderii era acceptat, locuitorii capitalei trebuia să plătească circa 14 lei pentru fiecare metru cub de apă consumat, fața de 9,19 lei, cât au plătit până în prezent. Chiar şi aşa tariful pentru locuitorii Capitalei rămânea cel mai mic din ţară.
Conducerea Apă Canal motivează solicitarea prin deprecierea leului, creșterea inflației din ultimii șase ani, dar şi acordurile de credit semnate cu BERD şi BEI.
"ACC a semnat cu BERD şi BEI două acorduri de împrumut pentru finanţarea unui amplu program de investiţii prioritare, în valoare totală de 64,8 milioane de euro, inclusiv trei milioane de euro – grant deja valorificat în anul 2012 pentru elaborarea Studiului de fezabilitate. Acordurile de împrumut prevăd, de rând cu efectuarea în următorii 5 ani a investiţiilor prioritare, asigurarea nivelului minim al capacităţii de plată a întreprinderii", potrivit unui comunicat al Apă Canal Chişinău.


