Miliardul furat va fi rambursat în 25 de ani, de către cetățeni

Potrivit raportului de audit al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) realizat de compania Deloitte Audit SRL din România, pe 9 martie 2016 a fost semnat un Memorandum de Înţelegere între BNM şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, scrie mold-street.com.

Acesta prevede emisiunea de obligaţiuni de stat „în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiunilor derivate din Garanţiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 şi nr. 101 din 1 aprilie 2015 acordate Băncii Naţionale de către Ministerul Finanţelor pentru garantarea creditelor de urgenţă”.

„Conform condiţiilor Memorandumului valorile mobiliare vor fi emise de către Ministerul Finanţelor la valoarea nominală, la rata fixă a dobânzii, şi livrate BNM la data de 1 aprilie 2016, sau la o altă dată convenită de părţi, în volumul creditelor de urgenţă restante, cu rata efectivă a dobânzii de 5%”, se precizează în raportul de audit.

Potrivit Deloitte Audit SRL pe 25 martie 2016 creditele de urgenţă restante constituiau suma de 13,57 miliarde de lei.
Un calcul elementar relevă că o dobândă anuală de 5% la suma de 13,57 miliarde de lei, reprezintă circa 678 milioane de lei pe an. Aceasta fără a lua în calcul şi plata sumei de bază.

„Condamnaţi” să rambursăm miliardul în 25 de ani

Surse din sistemul bancar spun că la o zi după semnarea Memorandumului, Ministrul Finanţelor i-a convocat într-o şedinţă informală pe toţi şefii băncilor din Moldova în cadrul cărora le-a prezentat prevederile documentului, inclusiv faptul că durata de rambursare va fi de 20-25 de ani, iar rata dobânzii de 5%.

La fel a fost expusă şi propunerea ca instituţiile financiare să „participe la cumpărarea de hârtii de valoare emise de Guvern” şi astfel să contribuie la rezolvarea problemei.

Bancherii nu s-au arătat încântaţi de „oferta” Ministerului şi Guvernului. Ba chiar unii şi-au exprimat revolta pentru faptul că autorităţile nu au fost în stare să prevină o asemenea fraudă şi nici să identifice vinovaţii şi să-i pedepsească.

De notat că soluţia cu scadența de 20-25 de ani a fost formulată încă de fostul ministrul al Finanţelor Anatol Arapu. Astfel în toamna anului 2015 la o întrunire cu mediul de afaceri, Anatol Arapu menționa dorința ministerului de a reflecta această sumă la o dobândă mică pe o perioadă cât mai lungă.

După cum recunoștea și ministrul, acesta era un motiv de neînțelegere cu misiunea Fondului Monetar Internaţional, care își dorea un termen mult mai scurt pentru întoarcerea acestei sume și în condiții de piață

Stanislav Madan, şeful Departamentului studii de piaţă şi cercetări de la Business Intelligent Services susţine că suma de 13,6 miliarde de lei va trebui rambursată din contul impozitelor achitate de contribuabili, adică noi toți.