În Republica Moldova ar putea fi creat un Consiliu Fiscal. Acesta se va ocupa de monitorizarea și evaluarea performanței fiscale
Oportunitatea creării unui Consiliu Fiscal în Republica Moldova a fost discutată la Chișinău, în cadrul unor consultări publice cu experți internaționali. Este vorba despre un organism independent care se ocupă de monitorizarea și evaluarea performanței fiscale.

Acesta ar urma să dea o apreciere propunerilor de bugete anuale, să analizeze și să raporteze despre sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, informează bani.md.
Prezent la eveniment, ministrul Finanțelor Octavian Armașu a declarat că „În prezent, Republica Moldova nu are un asemenea Consiliu. La această etapă este greu să dăm un răspuns ferm dacă suntem pregătiți pentru introducerea acestei structuri. Vrem să analizăm atent și să reflectăm în comun asupra unei abordări care ar corespunde țării noastre și să etapizăm acțiunile pe termen scurt și mediu într-un mod cât mai realist”.
Analiza nevoilor și problemelor care ar putea fi soluționate de către acest Consiliu a fost și recomandarea experților internaționali.
De exemplu, Nikola Altiparmakov, reprezentant al Consiliului Fiscal din Serbia a declarat în cadrul evenimentului că „orice țară trebuie singură sa decidă dacă are sau nu nevoie de un astfel de Consiliu.”
„Scopul final nu este de a crea un Consiliu Fiscal ci de a îmbunătăți guvernanța fiscală din țară. Trebuie să analizați problemele și să vedeți dacă acest Consiliu poate rezolva situația sau nu. Consiliu fiscal poate ajuta la transparentizarea anumitor procese, însă la îmbunătățirea operațională - cu greu vă va putea ajuta.”, și-a spus părerea oficialul cu referire la experiența din Serbia.
„În ceea ce privește Serbia, ne-am concentrat asupra îmbunătățirii transparenței. Lipsa transparenței autorităților locale și a companiilor de stat a fost o mare problema. Ascundeau datorii care ulterior trebuiau să fie rambursate din bugetul de stat. Au fost luate decizii politice, ad-hoc, care au dus la majorarea datoriei de stat”, a exemplificat acesta.
„Un Consiliu Fiscal trebuie să stimuleze niște cercetări fiscale de calitate înalta. Noi am devenit un organ independent, mic, în cadrul căruia activează 10-11 persoane. Facem aceste analize independente. Le prezentam Parlamentului, mass-mediei.”
Experiența din Lituania a dus la faptul ca reprezentantul Consiliului Fiscal de acolo să recomande autorităților din Republica Moldova să nu implementeze neapărat cuvânt în cuvânt recomandările organelor internaționale.
Ricardas Kasperavicius, reprezentant al Ministerului Finanțelor din Lituania a declarat în cadrul consultărilor publice că „este important să menționam ca nu este necesar să urmăm literal sfaturile organismelor internaționale. Ele sugerau că Consiliul Fiscal trebuie să fie un câine de pază. În cazul Lituaniei observăm o colaborare dintre aceste două instituții. Conform experienței noastre, Consiliul Fiscal trebuie, de fapt, să ajute Ministerul Finanțelor, ca un fel de arbitraj.
Aveți în vedere ca instituțiile internaționale au agenda lor proprie. Trebuie să fiți sceptici și creativi.”
Alexander Cirak, reprezentant al Ministerului Finanțelor din Slovacia a declarat că „Înainte de a crea sau de a stabili un Consiliu Fiscal este întotdeauna crucial de a răspunde la o întrebare: Care este rolul lui și la ce ne așteptăm de la el? În Slovacia când lucram la crearea guvernantei fiscale nici nu ne-am gândit ca am putea avea un Consiliu Fiscal. Aceasta temă a început a fi discutată în ultimii ni. Motivele au fost criza, Guvernul și partidul care au stat la putere prea mult timp.
Am avut necesitatea de a avea un supraveghetor, altul decât Oficiul Național de Audit.”
Dumitru Budianschi, expert al centrului analitic Expert-Grup s-a arătat sceptic cu referire la propunerea de a crea un Consiliu Fiscal. Motivul major a fost faptul că Moldova nu are o experiență preabună în colaborarea cu instituțiile mici. „Trebuie de gândit bine și de studiat de ce avem nevoie în guvernanța fiscală. Am avea trei instituții de supraveghere: Parlamentul, Curtea de Conturi și acest Consiliu Fiscal. Trebuie să analizăm care ar fi diferențele dintre acestea. Să stabilim rolul. Nu avem experiența de a lucra cu instituții mici, cu 10 persoane. Nu avem exemple prin care instituțiile mici să fie și eficiente.”
„Este o provocare foarte mare și eu, totuși, aș sugera ca în denumirea Consiliului Fiscal să adăugam „Independent” ce ar putea aduce un plus valoare” a mai declarat Budianschi.
Cu această poziție a fost de acord și ministrul Finanțelor Octavian Armașu: „Este o problema încă dificilă și datorită situației că este o instituție mică. O să luăm în considerație și vom încerca sa dezvoltăm un subiect.”
Armașu a mai adăugat că este nevoie și de o mai multă claritate în guvernanța fiscală din Republica Moldova, ori un Consiliu Fiscal ar putea avea mai puțină eficiență dacă nu va exista aceasta.
„Noi am avansat bine în ceea ce ține de implementarea legii în ceea ce ține de guvernanța fiscală. Sunt necesare unele ajustori pentru a face mai eficientă aplicarea ei, pentru a elimina unele obstacole”, a spus Armașu.
Introducerea unui Consiliu Fiscal în Republica Moldova va fi analizată și în raport cu alte priorități stringente, implicații de cost și resurse umane. Programul de suport bugetar al UE ”Reforma politicii finanțelor publice” conține și analiza acestui obiectiv, fiind introduse acțiuni pentru anul curent și anul viitor.
De menționat că structura Consiliului Fiscal nu este identică în statele lumii. Acesta poate fi un organ independent sau unul subordonat altor instituții ale statului.
Guvernața fiscală în RM este prevăzută prin Legea privind finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală și Legea cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.


