FMI: Pentru frauda bancară vor plăti și generațiile viitoare

Potrivit acesteia, decizia Guvernului, de a aloca 14 miliarde de lei pentru lichidarea celor trei bănci a afectat grav economia țării pe termen scurt, iar consecințele vor fi resimțite încă mulți ani înainte.

„Sectorul privat a avut de suportat acest cost foarte evident al crizei, confruntându-se cu rate înalte de creditare și disponibilitatea limitată a creditelor. Un alt cost evident ar fi creșterea datoriei publice pe care vor trebui s-o ramburseze contribuabilii și generațiile viitoare. Este important de remarcat, că garanțiile guvernamentale asociate cu planul de salvare a băncilor și, în consecință, valorile mobiliare emise pentru înlocuirea acestor garanții, sunt parte a datoriei publice, care s-a majorat de la 37 la sută din PIB în 2014 până la peste 50 la sută în prezent”, a declarat Armine Khachatryan.

Aceasta susține că decizia Guvernului, de a „salva întotdeauna băncile de la faliment” nu este una tocmai corectă, întrucât generează asumarea unor „riscuri excesive” în sectorul bancar.

„Dacă guvernul întotdeauna salvează băncile de faliment, atunci atât deponenții, cât și bancherii beneficiază, de fapt, din partea guvernului de un fel de asigurare totala a pierderilor. Aceasta îi provoacă să-și asume mai multe riscuri, sporind probabilitatea unei crize financiare. În timp ce deponenții au o capacitate limitată de a analiza ce bănci să aleagă, bancherii trebuie să fie capabili să ia decizii corecte referitor la investirea banilor altora. Mai mult ca atât, bancherii trebuie să suporte consecințele corespunzătoare, în cazul în care iau decizii investiționale proaste, cauzând prejudicii clienților lor. Salvarea implicită a bancherilor nechibzuiți presupune costuri macroeconomice mari, creșterea datoriei publice și reducerea capacității guvernului de a utiliza banii contribuabililor pentru cheltuielile de bază necesare”, a mai spus reprezentatul FMI în Moldova.