Euro s-ar putea deprecia dramatic

Volatilitatea lirei este un aspect din ce în ce mai sesizabil, anunţul pro-Brexit făcut de primarul Londrei, Boris Johnson, aducând o depreciere a monedei britanice cu 2,42% în faţa dolarului. Riscul se extinde şi asupra euro şi altor valute europene, apreciază analiştii consultaţi de Bloomberg.

Evoluţie comună
Nu doar lira a pierdut la începutul acestei săptămâni din valoare, ci şi euro, moneda comună înregistrând al doilea mare şoc din piaţa valutară.

Costul opţiunilor care ar proteja uniunea monetară de pe continent de efectul Brexit este şi el unul destul de ridicat. O ieşire a Marii Britanii din UE s-ar solda cu pierderi comerciale de ambele părţi, dar ar deschide şi o cutie a Pandorei pentru proiectul european.

Alţi membri ai UE ar putea încerca să îşi renegocieze statutul în cadrul blocului comunitar, punând şi mai multă presiune pe valuta unică din zona euro.

„Dacă avem un risc crescut de Brexit, vom avea un risc negativ şi pentru euro. Nu în aceeaşi proporţie, dar în aceeaşi direcţie”, afirmă Daragh Maher, specialist în strategii valutare al sucursalei din New York a HSBC.

Risc sistemic
Chiar dacă preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, s-ar bucura să vadă un euro cu o valoare depreciată pentru a reporni motoarele economiei din regiune, amortizarea riscului sistemic ar putea fi mult mai dificilă.

Un abandon britanic ar fi în măsură să pună sub semnul întrebării întreg proiectul UE, remarcă şi Frederik Ducrozet, economist la Banque Pictet & Cie Geneva.

Uniunea monetară cu greu şi-ar putea permite să facă faţă unor noi turbulenţe, după ce criza datoriilor încă îngreunează redresarea economică a zonei.

BCE are deja un program de relaxare cantitativă cu o valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, iar creşterea acestui plafon, un eveniment prognozat pentru luna viitoare, ar putea ajuta la deprecierea euro.

Euro a pierdut la începutul săptămânii 0,9% în urma prezentării cifrelor dezamăgitoare din sectorul manufacturier al zonei euro, în vreme ce lira s-a depreciat cu 1,8 procente.

Deprecierea celor două valute a continuat şi marţi, 23 februarie, cu 0,1% în cazul euro şi o pierdere dublă la liră.

Analiştii Societe Generale, Standard Bank Group şi Mizuho au indicat la comun Brexit ca fiind principala cauză de depreciere a monedei unice europene.

În prezent, un euro se tranzacţionează cu 1,1017 dolari, dar o medie a estimărilor rezultată dintr-o analiză Bloomberg arată că este de aşteptat ca valoarea monedei europene să scadă la 1,08 dolari până la 31 martie.

„Brexit este o problema europeană nu doar una a Regatului Unit”, spune Donal Kinsella, director de investiţii la Henderson Global Investors.

„Politici noi vor fi necesare pentru băncile centrale din afara sferei de influenţă a Băncii Angliei, în special dacă BCE consideră că ieşirea Marii Britanii din UE va afecta creşterea economică din zona euro”, mai arată acesta.

Marii perdanţi
Şapte din cei nouă mari parteneri comerciali ai Marii Britanii sunt ţări membre ale UE, ceea ce înseamnă că lovitura Brexit-ului ar fi resimţită de amble părţi.

Ţări precum Irlanda, Luxemburg sau Malta ar avea de suferit cel mai mult dacă Regatul Unit şi-ar pierde accesul pe piaţa unică europeană, dar nici puteri precum Germania, Franţa sau Italia nu ar ieşi nezdruncinate în urma unui astfel de şoc, cred economiştii Fundaţiei Bertelsmann din Germania.

Naţiunile europene ar fi retrogradate la statutul de ţări de mâna a doua în cazul unui abandon britanic, au apreciat şi reprezentanţii Deutsche Bank, al doilea mare trader de valută al lumii.

Blocul comunitar subestimează în continuare efectele negative pe care le-ar aduce ieşirea Marii Britanii din Uniune, a apreciat, luna trecută, David Folkerts-Landau, şeful echipei de cercetare din cadrul Deutsche Bank.

„Moneda euro va slăbi şi va rămâne slabă ca parte a procesului de redresare economică a zonei euro. Riscurile se extind atât asupra zonei euro, cât şi asupra economiilor din întreaga Uniune”, susţine şi Alan Wilde, de la Baring Asset Management- Londra.

Un recent sondaj telefonic efectuat de Survation arată că 48% dintre britanici favorizează rămânerea ţării în UE, în vreme ce alţi 33% susţin varianta Brexit, iar 19 procente dintre cei interogaţi se declară indecişi.

Cutia Pandorei
Negocierea purtată între premierul David Cameron şi ceilalţi şefi de stat şi de guverne din UE ar putea da tonul unor pretenţii mult mai mari din partea fiecărei naţiuni membre a proiectului european.

O cerere în acest sens a şi fost formulată de premierul maltez Joseph Muscat, care a cerut ca şi alte ţări să aibă oportunitatea de a beneficia de pe urma concesiilor acordate în cadrul negocierilor cu britanicii.

Ca urmare, Bruxelles ar putea primi în plin tirul unor solicitări privind relaxarea sistemului legislativ comunitar, un mai bun control al migraţiei forţei de muncă pe continent, înăsprirea condiţiilor de accedere în zona euro sau flexibilitate în privinţa cheltuielilor fiecărui guvern.

„Chiar dacă nu se va ajunge la Brexit, se observă că Marea Britanie se bucură de considerente speciale, iar acest lucru ar putea distruge legăturile din interiorul UE, dacă şi alte naţiuni vor face apel la circumstanţe speciale.

Întreg argumentul unei Europe împărţite pe două niveluri se arată riscant din punct de vedere politic, în vreme ce egalitarismul este negativ pentru moneda euro”, explică John Hardy, şef al departamentului de strategii valutare în cadrul Saxo Bank, Danemarca.