DW: Republica Moldova a rezistat embargoului rusesc

În pofida tuturor greutăţilor, dar şi cu suportul partenerilor europeni, vinurile moldoveneşti au devenit tot mai prezente pe pieţele occidentale.[Via Purcari]În timpul Uniunii Sovietice, Moldova şi Georgia asigurau cu vinuri tot spaţiul sovietic. „Aligote”, „Pinot”, „Sauvignon” sau „Feteasca Albă” erau cele mai preferate vinuri de la Minsk la Vladivostok. După căderea imperiului sovietic, tradiţia de a exporta în fostele republici a rămas, iar, la un moment dat, R. Moldova era dependentă de piaţa mare a Rusiei. De acest fapt a profitat Kremlinul în 2013 când, dorind să sancţioneze aspiraţiile pro-europene ale Chişinăului, a interzis vinurile moldoveneşti pe piaţa sa. Atunci, şeful Serviciului Sanitar rus „Rospotrebnadzor”, Ghenadi Onişcenko, susţinea că vinurile moldoveneşti ar fi periculoase din cauza unui conţinut ridicat de dibutilftalat.

Rusia a rămas doar în amintiri

Irina Filipova, o jurnalistă din oraşul rus Kaliningrad, ne-a mărturisit într-o discuţie că prefera să cumpere deseori vinuri moldoveneşti pentru că erau mai ieftine, iar calitatea lor nu era inferioară celor franceze. Deja de doi ani în magazinele din oraş ea nu mai găseşte băutura preferata şi crede că decizia „Rospotrebnadzor” a lovit nu numai în producătorii moldoveni, dar şi în consumatorii ruşi. „Am băut deseori vinuri din Moldova şi nu m-am otrăvit niciodată. Erau aromate şi foarte fine la gust. Acum nu am de unde să le procur. Noi suntem mai norocoşi decât cei din Siberia pentru că suntem aproape de ţările europene şi avem acces la vinuri de acolo. Ce mă miră în ultimul an e faptul că autorităţile au început a promova insistent vinurile din Crimeea. Cred că astfel vor putea înlocui vinurile moldoveneşti”, a declarat jurnalista pentru DW.

Embargoul impus de Moscova la vinul moldovenesc a fost o adevărată lovitură aplicată ramurii vinicole autohtone şi a adus pierderi de milioane de euro producătorilor de vinuri moldoveneşti. Directorul şi fondatorul vinăriei „Purcari & Bostavan Wineries”, Victor Bostan, nu doreşte să îşi mai amintească de acele timpuri pentru că nici până astăzi nu a reuşit să îşi recupereze pierderile. „Noi ne-am învăţat bine lecţia şi am dorit rapid să ne reorientăm pe pieţele din vest. Astfel, astăzi putem să ne lăudăm că deja 75% din producţia noastră este exportată în occident, iar 25% în SUA. Am reuşit să deschidem noi drumuri pentru vinurile noastre în ţări precum Ucraina, Belarus, Kazahstan, China, Coreea de Sud, precum şi în Africa. Sigur că decizia ruşilor nu a fost corectă. Despre aceasta vorbesc şi poziţiile pe care le iau vinurile noastre la diferite concursuri internaţionale. Doar în 2015 am câştigat 20-25 de medalii. Vinul Negru de Purcari, de exemplu, este premiat de fiecare dată, iar „Vinohora în Alb” (un amestec de Fetească Albă şi Chardonnay) – un vin care a fost lansat doar în aprilie acestui an, a reuşit să ia aur la un concurs celebru din Bucureşti şi argint la „Decanter Asia””, a comentat în exclusivitate pentru DW, vinificatorul.

Doar vinurile „sateliţilor” sunt bune

În toamna anului 2013, R. Moldova trebuia să semneze un acord important cu UE. Astfel, decizia de a interzice vinurile moldoveneşti pe piaţa rusă a fost luată în ajunul semnării Acordului de Asociere cu UE, la Summitului de la Vilnius. Totuşi, Chişinăul a semnat acest acord care i-a permis să atenueze puţin efectele embargoului.

Decizia autorităţilor ruse a fost una politică şi a ţintit economia R. Moldova. Un argument în plus a fost şi faptul că, anul acesta, Kremlinul a scos embargoul pentru şase companii vinicole din UTA Găgăuzia. Astfel, Federaţia Rusă a dorit să „demonstreze recunoştinţa” pentru autorităţile din sudul R. Moldova care susţin deschis regimul de la Moscova. Dar cifrele de export nu au revenit la cele anterioare.[Ion Sula, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare]Ion Sula, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare

Ion Sula, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, crede că exportul pe alte pieţe (în afară celor din CSI) este în permanentă creştere, doar în acest an acestea fiind cu 95% mai mari decât anul trecut. „În primele opt luni ale anului 2015 în Federaţia Rusă a fost exportat vin în vrac 3,84 mil. litri în valoarea de 34,8 mil. lei (mai puţin cu 25% faţă de 2014) şi 3,96 mil. litri de vin îmbuteliat în valoarea de 83,4 mil. lei (mai mult cu 50% faţă de 2014). Cu alte cuvinte, actualmente, din tot exportul de vin din Republica Moldova, în jur de 8% din vin în vrac şi aproximativ de 19% vin îmbuteliat se exportă în Federaţia Rusă. Dacă e să ne referim la Găgăuzia atunci, pe lângă cele şase companii, încă două au primit dreptul de a prezenta mostre ale produselor lor pentru expertiza într-un laborator autorizat 'Rospotrebnadzor'. Negocierile încă durează, iar la moment companiile nu au un răspuns concret”, a declarat pentru DW, Ion Sula.

Vinificatorii loviţi şi de conflictul din Ucraina

Încercând să găsească noi pieţe de desfacere, vinificatorii din R. Moldova au mai primit o lovitură. Conflictul din ţara vecină, Ucraina, a adăugat pierderi pentru mulţi producători. Aşa este şi cazul celui mai mare combinat de vinuri „Cricova” care păstrează vinurile în unul din cele mai mari beciuri din lume – o galerie subterană de aproximativ 80 km.[Sorin Maslo]Sorin Maslo

Sorin Maslo, marketing manager al vinăriei, susţine că piaţa din Ucraina nu mai este profitabilă pentru R. Moldova. „Dacă pe piaţa Rusiei noi vindeam produsele din segmentul econom, atunci Ucraina era o piaţă cheie, mai ales pentru produsele selecte. Din cauza conflictelor din această ţară, dar şi a devalorizării hrivnei ucrainene, s-au micşorat esenţial exporturile – de la 18% la doar 1%. Aceasta situaţie ne-a afectat practic mai tare decât embargoul din 2013 pentru că noi, după un alt embargo al Moscovei din 2006, nu mai exportam atât de mult în Rusia. Actualmente ne salvează deschiderea a noi pieţe cum ar fi cele din SUA, Serbia, Cehia, Japonia, China, România, Cehia, Polonia etc. Astfel, am crescut considerabil volumele de livrări pe pieţele externe (în afara celor din CSI) – de la1,5% la 20%”, a menţionat în exclusivitate pentru DW, Sorin Maslo.

Promovare cât mai intensă

Consecinţele embargoului rusesc încă mult timp vor fi resimţite de producătorii vinului din R. Moldova. Dar, puţin câte puţin, moldovenii au reuşit să găsească alte căi şi alţi admiratori ai vinurilor. O mai bună promovare, dar şi lucrul asupra calităţii vinurilor, ar permite Chişinăului să scape pentru totdeauna de piaţa „politică” a Moscovei. La aceasta s-ar mai adăuga şi o susţinere mai accentuată atât a autorităţilor moldoveneşti, cât şi a ajutorului care poate veni de la Bruxelles. Astfel, odată cu aplicarea unei politici concrete de elaborare a noi planuri economice de dezvoltare pe lungă durată, industria vinului îşi va reveni la normal.

„Pentru a ajuta producătorii de vinuri să exporte mai mult pe pieţele din occident au fost întreprinse mai multe acţiuni pe parcursul anului trecut şi anului curent. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, au organizat participarea companiilor autohtone cu stand comun 'Wine of Moldova' la multe expoziţii internaţionale în Germania, China, România, Olanda, Cehia, unde producători au avut posibilitatea de a stabili contacte directe cu importatori şi distribuitori. Au fost organizate mai multe evenimente B2B dedicate vinurilor din Moldova în Statele Unite, Estonia, Turcia, Canada, Polonia, Japonia. De asemenea, în proces continuu se desfăşoară un program de informare despre vinurile Moldovei în presa internaţională, care este concentrat atât pe profesionişti oenologi cât şi pe publicul larg, consumatorii finali. Toate aceste acţiuni s-au soldat cu creşterea exporturilor de vinuri în 2015 faţă de 2014 în mai multe ţări, de exemplu: în SUA cu 70%, China cu 60%, Cehia cu 21%, Estonia cu 115%, Japonia cu 75%. Ministerul, împreună cu Oficiul Naţional al Viei şi Vinului vor continua acţiunile de promovare a vinurilor noastre atât pe pieţele tradiţionale, dar în special pe pieţele noi”, a comentat pentru DW, Ministrul Agriculturii de la Chişinău.