Deutsche Welle: Moldova a intrat în faza premergătoare defaultului

Astfel, au fost suspendate mai multe cheltuieli incluse în bugetul de stat: cele care ţin de procurări, reparaţii şi investiţii. Acestea nu vor putea fi acoperite nici din fonduri speciale. Guvernul va mai opera doar „cheltuieli de personal (salariile), cheltuieli de regie şi alte cheltuieli fără de care instituţiile statului nu ar mai putea funcţiona”. Ministerul Finanţelor de la Chişinău anunţă că la baza acestei decizii a stat lipsa unui program de colaborare între Guvernul Republicii Moldova şi Fondul Monetar Internaţional: Este vorba de „evoluţiile macroeconomice, insuficienţa surselor interne (inclusv din privatizare) şi externe (inclusiv împrumutul Băncii Mondiale) de finanţare a deficitului bugetar. S-a ajuns aici, deoarece guvernul lui Chiril Gaburici a demisionat, iar guvernul provizoriu, condus de ministrul de Externe, Natalia Gherman, nu este abilitat cu dreptul de a iniţia procedura de rectificare a bugetului de stat. La această chestiune se va putea reveni numai după învestirea unui nou guvern şi reluarea consultărilor cu FMI”.

Încă 3-4 luni...

Potrivit premierului interimar, Natalia Gherman, „demisia premierului şi amânarea discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional au afectat starea indicatorilor macroeconomici, iar în situaţia creată e indicat ca autorităţile să suspende cheltuielile pentru achiziţionarea mărfurilor neesenţiale”. Mai mult, Natalia Gherman a menţionat că informaţiile oferite de Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor relevă că economia moldovenească trece printr-o serie de dificultăţi. Este vorba de reducerea comerţului şi creşterea inflaţiei.

Experţii în economie anticipează intrarea Moldovei în default până în luna noiembrie 2015. Treptat, potrivit lor, nu vor mai putea fi achitate pensiile şi salariile. Chiar dacă un nou guvern pro-european va fi învestit rapid, negocierile cu FMI abia dacă vor fi reluate în luna octombrie. De regulă, acestea durează 3-4 săptămâni, iar după semnarea unui nou memorandum, banii nu vin imediat.

Potrivit economistului Roman Chircă, prin scrisoarea expediată instituţiilor din subordine, Ministerul Finanţelor confirmă faptul că Moldova intră într-o criză profundă: „Este pentru prima dată când avem o confirmare oficială a crizei profunde a finanţelor publice, iar această scrisoare recunoaşte faptul că lipsa finanţării externe nu este singura cauză a neexecutării bugetului. Din păcate, nu cunoaşteam situaţia reală, fiindcă Ministerul Finanţelor nu dă detalii, iar problema se focalizează pe achitările de salarii şi cheltuielile instituţionale”, susţine Roman Chircă. Potrivit lui, neexecutarea bugetului de stat va avea consecinţe grave, „deoarece din mijloacele care erau direcţionate pentru proiecte de infrastructură, indirect, erau efectuate cheltuieli, inclusiv salariale, care alimentau economia”.

Măsură urgentă

Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Uniunea Europeană au recomandat insistent în ultimele săptămâni, autorităţilor de la Chişinău, lichidarea celor trei bănci („Banca de Economii”, „Banca Socială” şi „Unibank”) prin intermediul cărora, în noiembrie 2014, s-a furat 1 miliard de dolari din sistemul bancar al ţării. „Lichidarea urgentă a celor trei bănci problematice este unica decizie raţională pentru depăşirea crizei de pe piaţa bancară”, a reiterat marţi şefului Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola. Potrivit lui, „o bancă proastă nu este a poporului, ci împotriva lui”. Totuşi, el a precizat că este foarte important modul în care va fi lichidată banca, subliniind că în situaţia creată cel mai important este ca populaţia şi agenţii economici să ştie că banii lor se află în siguranţă, pentru a evita panica. Pentru aceasta este necesar de transferat depozitele şi conturile în bănci mai puternice. Pirkka Tapiola a menţionat că pentru luarea unor decizii adecvate în timp util, este nevoie şi de un guvern care şi-ar asuma responsabilitatea pentru măsurile întreprinse.

În pofida recomandărilor FMI şi BM de a lichida „Banca de Economii”, liderii politici de la guvernare, Vlad Filat şi Marian Lupu, dar şi comunistul Vladimir Voronin pledează pentru naţionalizarea acesteia. Pirkka Tapiola i-a amintit guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu, că investigaţia internaţională în privinţa „furtului secolului” trebuie să continue, iar banii – identificaţi şi întorşi în ţară.

La rândul său, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei susţine că naţionalizarea „Băncii de Economii” va costa mult mai mult decât lichidarea ei. „În cazul în care se va decide lichidarea băncii, acest proces trebuie pregătit corespunzător. În particular, toate conturile trezoriale vor trebui transferate în alte bănci, pentru a nu bloca activitatea instituţiilor de stat şi a asigura achitarea continuă a pensiilor şi îndemnizaţiilor sociale prin intermediul altor bănci”, a spus Drăguţanu.

Departamentul de stat al SUA - 46 de pagini despre corupţia din Moldova

Nivelul şocant de înalt al corupţiei din Republica Moldova a ajuns şi în raportul anual despre drepturile omului, întocmit de Departamentul de Stat al SUA. Raportul citat dedică acestei probleme grave cu care se confruntă Moldova 46 de pagini. Experţii americani acordă o atenţie deosebită şi lipsei transparenţei din presa moldovenească, considerând că „legislaţia moldovenească în domeniul mass-mediei este ambiguă”. Autorii documentului menţionează, de asemenea, influenţa oligarhilor asupra presei, care controlează politica editorială. „În multe cazuri jurnaliştii practică autocenzura, pentru a evita conflictele cu proprietarii", se arată în document. Potrivit acestuia, multe cazuri de viol nu s-au raportat din cauza prejudecăţilor sociale şi a sistemului judiciar corupt. „În unele cazuri de viol acuzată a fost însuşi victima, aceasta fiind o practică obişnuită în judecătoriile moldoveneşti. Violenţa asupra femeilor, de asemenea, rămâne o problemă stringentă pentru Moldova, în special când în rol de agresori sunt poliţiştii”, menţionează raportul citat.

„Cu elite corupte la cârmă, Moldova nu se va mişca în direcţia corectă”. De această părere este directorul biroului „Freedom House” de la Vilnius, Vytis Iurkonis. “Bruxelles-ul nu se poate baza pe platformele pro-europene ale unor partide politice, într-un mediu dominat de corupţie profundă, în care angajamentele politice şi ideologice ajung în umbra îmbogăţirii personale şi unde mâna cleptocratică a regimului rus este în apele sale”, a spus expertul.

România: „Urmaţi pas cu pas Acordul de Asociere cu UE!”

Miercuri, la o întrevedere de rămas bun cu ocazia încheierii misiunii la Bucureşti a ambasadorului moldovean Iurie Reniţă, şeful diplomaţiei române Bogdan Aurescu a menţionat că autorităţile de la Chişinău trebuie să aprofundeze reformele, în special cele cu relevanţă directă asupra consolidării statului de drept, şi să implementeze riguros Acordul de Asociere UE - Republica Moldova. Bogdan Aurescu a arătat că aplicarea reformelor necesită stabilitate politică şi un executiv solid. El a îndemnat la formarea rapidă a unui nou guvern la Chişinău, care să se bucure de stabilitate şi să susţină eficient parcursul european al ţării.