Criza economică începe în Moldova cu prăbuşirea leului

Conform celor mai pesimiste scenarii, noul val de devalorizare a monedei naţionale s-ar putea opri la 40 de lei pentru 1 Euro, faţă de 20 de lei cât era miercuri, 17 iunie.

Joi, casele de schimb valutar din Chişinău au afişat un curs de aproape 22 de lei pentru 1 Euro, alimentând astfel temerile populaţiei privind o posibilă prăbuşire a valutei naţionale pe fondul complicaţiilor economice, determinate de corupţia la nivel înalt, dar şi de stoparea finanţărilor bugetare din partea donatorilor externi, ca urmare a neonorării angajamentelor de către stat.

BNM: Gaburici şi FMI sunt de vină!

Pentru a tempera panica de piaţa valutară, conducerea Băncii Naţionale a Moldovei a organizat o conferinţă de presă la care a explicat că „demisia Guvernului, discuţiile pe marginea problemelor din sectorul bancar şi suspendarea sau amânarea vizitei misiunii Fondului Monetar Internaţional în Republica Moldova” au determinat deprecierea leului.

Prim-viceguvernatorul Marin Moloşag a declarat că Banca Naţională a Moldovei este în aşteptarea numirii unui nou guvern care să trimită o nouă invitaţie FMI în vederea reluării programelor de finanţare: „Noi considerăm că aceasta este soluţia cea mai bună pentru dezvoltarea economiei Republicii Moldova - un program cu FMI şi începerea discuţiilor cu alte instituţii şi parteneri externi”, a spus Moloşag. El a dat asigurări că situaţia la băncile care sunt sub administrarea specială a BNM („Banca de Economii”, „Banca Socială” şi „Unibank” implicate în furtul de 1 miliard de dolari din sistemul bancar) este stabilă: „Se plătesc depozitele, iar resurse sunt suficiente”. Asta după ce Banca Naţională a Moldovei a salvat cele trei bănci, oferindu-le credite în valoare de 9,5 miliarde de lei cu garanţia Guvernului. Conform unui raport de audit al „Băncii de Economii”, în perioada 15-26 mai curent, soldul depozitelor de la „Banca de Economii” s-a redus cu aproximativ 496 de milioane de lei. Retragerea masivă a depozitelor a afectat situaţia de pe piaţa valutară – leul moldovenesc depreciindu-se în perioada 15 mai – 8 iunie cu 4,5%.

Încă o confirmare: „Din „BEM” s-a furat cu sacul!”

Presa de la Chişinău publică joi un raport de audit al „Băncii de Economii” redactat de compania „Grant Thornton” SRL, în care se menţionează despre recenta oferire de către BNM încă a unui credit în valoare de 800 milioane lei „Băncii de Economii”, pentru a ajuta această bancă să ţină piept retragerii masive a depozitelor de către populaţie.

Raportul citat se referă şi la modul în care a fost devalizată Banca de Economii în noiembrie 2014. Potrivit acestuia, banii de la „Banca de Economii” „erau căraţi cu sacul la Banca Socială”, fapt confirmat şi de procurorul general Corneliu Gurin. Astfel, la 27 noiembrie 2014, „Banca de Economii” a expediat „Băncii Sociale” 20 de milioane de lei, fără „a avea înregistrată decontarea de compensare”. Până la sfârşitul anului trecut, suma dată în numerar nu a fost rambursată şi nici nu se ştie dacă milioanele vor putea fi recuperate.

Populaţia a început deja să simtă efectele disfuncţiilor din sistemul financiar-bancar al ţării. Căderea bruscă a leului a început după ce FMI a „îngheţat” creditarea Moldovei, iar pe 16 iunie şi directorul Băncii Mondiale în Moldova, Alex Kremer, a anunţat că „Moldova nu va mai primi cele 45 de milioane de dolari pentru suportul bugetar din 2015”, până când autorităţile nu vor întreprinde acţiuni decisive pentru soluţionarea problemelor din sectorul bancar. El a lăsat să se înţeleagă că banii pe care îi investesc partenerii de dezvoltare în Moldova ar ieşi din ţară „pe uşa din spate”, prin scheme de corupţie. În plus, în presă au apărut informaţii despre riscul intrării statului în incapacitate de plată.

Iresponsabilitate politică, dictată de interese obscure

După ce a polemizat public cu politicienii din alianţa minoritară în privinţa necesităţii lichidării băncilor devalizate, inclusiv a „Băncii de Economii”, explicând că aceasta este condiţia FMI şi BM pentru reluarea creditării ţării, Chiril Gaburici a demisionat la 12 iunie. El a avertizat că „Guvernul riscă să rămână fără bani şi va fi nevoit să concedieze angajaţii bugetari dacă nu va fi încheiat rapid un nou acord de finanţare cu FMI”.

Ca răspuns, liderii coaliţiei de guvernare (PLDM-PDM) au convocat Consiliul alianţei şi au decis nu lichidarea băncilor cu probleme (aşa cum au cerut premierul Gaburici, FMI şi BM), ci naţionalizarea „Băncii de Economii”.