5 mlrd. de lei – prejudiciu anual la bugetul de stat, din cauza salariilor în plic

Peste 80% din economia Republicii Moldova este una nefiscalizată, iar cel mai mare procent de angajări nedeclarate se inregistrează în agricultură, construcţii, comerţ, în domeniul hotelier şi cel de agrement.

Acesta a fost subiectul emisiunii Obiectiv Comun din 6 februarie, de la TVR Moldova. Invitaţi în platou au fost Vladislav Caminschi — director al Confederaţiei Patronatelor, preşedintele grupului de lucru din cadrul Consiliului Economic de pe lângă prim-ministrul Pavel Filip, şi Alexandru Fala, economist în cadrul Centrului analitic Expert-Grup.

În opinia preşedintelui grupului de lucru, fenomenul stopează implementarea unor programe şi strategii de dezvoltare durabilă a ţării. Controalele inopinate şi sancţionarea patronilor care se eschivează de la impozite au fost printre soluţiile de combatere a practicării salariilor în plic. Aceaste metode, însă, nu au reuşit să stimuleze activitatea legală a agenţilor economici. 

În urma discuţiilor, a fost exprimat interesul pentru lansarea unui proiect asemănător cu cel din România şi în Republica Moldova pe platforma Consiliului Economic pe lângă prim-ministru iar primii paşi de lucru deja au fost stabiliţi:

“Vreau sa va spun că este un grup de lucru care se ocupă de legislaţia muncii, vrea să reducă acea birocratizare a relaţiilor de muncă între salariat şi angajator. Ceea ce ţine de partea fiscală şi aici se lucrează, să se micşoreze presiunea pe partea administrativă asupra mediului de afaceri. Se vorbeşte despre faptul că se va obţine documente permisive pe platforme IT. Va fi o aşa numită e-autorizare. Deci fiecare angajator nu se va mai duce la ghişeu dar se va subscrie o formă electronică. Deci se fac nişte mişcări care în principiu ar trebui să ducă la ameliorarea acestei situaţii”, a subliniat Vladislav Caminschi.

Discuţiile din cadrul emsiunii au mai adus în prim-plan cauzele fenomenului achitării salariilor la plic. Alexandru Fala spune că este vorba despre corupţie, neîncrederea în sectorul public, costul şi insuficienţa forţei de muncă, reglementările excesive, dar şi avantajele acestei situaţii atât pentru angajat cât şi pentru angajator: “Persoanele mai bogate nu prea doresc să plătească impozite”, a explicat economistul Alexandru Fala.