În România a fost descoperită o „megastructură” veche de aproape 6.000 de ani

Dintre construcții se evidenția o clădire mare, cu o suprafață de 350 de metri pătrați. Dimensiunile construcției, amplasamentul său și particularitățile designului au determinat oamenii de știință să privească diferit organizarea societăților agricole timpurii din Europa, unde comunitățile mari puteau exista fără elită și putere centralizată strictă, transmite naked-science.ru.

Între anii 5000 și 2700 î.Hr., pe teritoriul actualelor România, Ucraina și Moldova exista cultura Tripolie — Cucuteni, ale cărei reprezentanți construiau așezări mari, uneori numărând sute și chiar mii de construcții. Cele mai mari — Maidanetske, Talianki și Dobrova — sunt situate în regiunea Cerkasî din Ucraina. Ele ocupau suprafețe între 200 și 450 de hectare, includeau până la trei mii de clădiri, iar în fiecare dintre ele puteau locui între 15.000 și 30.000 de persoane.

Majoritatea caselor erau asemănătoare ca dimensiuni și structură. Le construiau aproape identic, amplasându-le în cercuri geometric regulate sau în rânduri paralele. Între case lăsau culoare largi libere.

Oamenii de știință încearcă de mult timp să înțeleagă cum era organizată viața politică și socială în astfel de așezări. Cine o conducea? Exista o elită? Existau conducători sau o putere centralizată?

Întrebările au apărut deoarece, în așezările culturii Tripolie — Cucuteni, arheologii nu găsesc palate, depozite mari sau morminte bogate, caracteristice statelor târzii cu o putere verticală strictă. Singurul indiciu privind organizarea societății sunt așa-numitele megastruc­turi. Clădiri destul de mari, săpate doar în așezările mari. Dar ce fel de clădiri erau acestea și ce funcție concretă îndeplineau — specialiștii încă dezbat.

Acum, cercetătorii au obținut date noi care, probabil, vor ajuta să se apropie de răspunsul la aceste întrebări. Un grup internațional de arheologi, condus de Doris Mischka de la Universitatea Erlangen — Nurnberg din Germania, a efectuat săpături lângă satul Stăuceni din județul Botoșani, România, și a găsit o așezare mică, veche de aproape 6.000 de ani, aparținând culturii Tripolie — Cucuteni. Potrivit lui Mischka și colegilor săi, în ea puteau locui 320-350 de persoane.

În total, oamenii de știință au descoperit 45 de case, precum și o megastruc­tură completă, asemănătoare celor întâlnite în așezările mai mari ale aceleiași culturi pe teritoriul Ucrainei. Suprafața clădirii găsite era de aproximativ 350 de metri pătrați. Aceasta depășea de peste trei ori dimensiunile caselor vecine. Arheologii consideră descoperirea una dintre cele mai vechi construcții cunoscute de acest tip din regiune.

Săpăturile au arătat un detaliu curios: megastruc­tura a fost construită diferit față de celelalte case. Sub podeaua făcută din bușteni crăpați și un strat de lut, au fost descoperite o tranșee circulară pentru fundație, cu stâlpi masivi.

Oamenii de știință consideră că clădirea a apărut după celelalte construcții. Acest fapt poate indica schimbări în viața comunității. Probabil, în timp, locuitorilor le-a fost necesar un spațiu comun pentru adunări, ritualuri sau luarea deciziilor colective.

În interiorul clădirii au găsit surprinzător de puține obiecte: cioburi de ceramică, resturi de obiecte din piatră și câteva probe botanice. Printre ele — boabe carbonizate și semințe de belea neagră. Această plantă este cunoscută pentru proprietățile sale psihoactive. Dar, în general, setul de descoperiri nu diferă mult de cel găsit în casele obișnuite. Această particularitate complică încercările de a determina scopul megastruc­turii. Oamenii de știință încă nu pot spune cu certitudine dacă clădirea servea drept loc de adunare, spațiu pentru ritualuri sau combina ambele funcții.

Cu toate acestea, noua descoperire arată că astfel de clădiri erau ridicate nu doar în așezările mari, ci și în comunități relativ mici. Acest lucru indică faptul că asemenea obiecte erau construite chiar și acolo unde nu exista o nevoie acută de organizare complexă, adică în așezări cu doar câteva zeci de case. Prin urmare, funcția acestor clădiri nu se limita la necesitatea administrativă.

Autorii articolului nu afirmă direct că tripolienii trăiau într-o societate complet „fără putere”. Mai degrabă, ei spun că datele arheologice se potrivesc greu cu modelul puterii centralizate, caracteristic statelor mai târzii.

Mischka și colegii săi au ajuns la concluzia că, în așezările culturii Tripolie — Cucuteni, exista o organizare colectivă dezvoltată: acum 6.000 de ani, locuitorii regiunii puteau coordona viața socială fără conducători evidenți.

În ceea ce privește megastruc­tura însăși, cercetătorii consideră puțin probabile variantele de depozit sau loc pentru consum masiv de alimente și nu găsesc semne convingătoare ale unei construcții cultice. Totuși, admit că clădirea ar fi putut fi un spațiu public pentru decizii colective sau un obiect legat de persoane cu statut mai înalt.

Potrivit autorilor studiului, structura socială a societăților tripoliene ar fi putut fi mai „comunală” decât a multor alte civilizații timpurii din Orientul Mijlociu și Mediterană.