Extrema dreaptă din România a folosit cazurile de furt din Olanda pentru a răspândi teorii ale conspirației

Furtul a stârnit indignare în rândul naționaliștilor și extremiștilor români. Grupurile de extremă dreapta au declarat că furtul face parte dintr-o încercare mai amplă de a „submina identitatea națională” prin exploatarea respectului naționalist pentru daci, pe care unii români îi consideră strămoși curajoși și proeminenți ai națiunii, relatează eurointegration.com.ua.

„Tot ce ține de România este jefuit, iar întrebarea este dacă statul român este doar un spectator fără sens sau un complice la distrugerea națiunii, istoriei, valorilor și democrației noastre!”, a declarat fostul candidat la Președinție, Călin Georgescu, cerând demisia ministrului de Externe Emil Hurezeanu și a ministrei Culturii, Natalia Intotero.

Tensiunile au crescut și mai mult în timpul unei reuniuni a comisiilor reunite de cultură ale Camerei Deputaților și Senatului. Ședința, prezidată de Mihail Neamțu, deputat din partidul extremist AUR, a fost dominată de retorica naționalistă.

Neamțu l-a vizat pe Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie, punându-i la îndoială cetățenia română din cauza originii sale germane. Deși Neamțu a recunoscut ulterior că afirmațiile sale erau nefondate, el a continuat să îl atace pe Oberlander-Târnoveanu, insinuând că expoziția din Olanda era legată de concesii pentru aderarea deplină a României la spațiul Schengen.

„Mă simt profund jignit de aceste declarații naționaliste, agresive și șovine”, a replicat Oberlander-Târnoveanu.

Deputatul Dumitru Coarna, membru al partidului extremist SOS, a numit furtul un „jaf al identității naționale” și a acuzat Ministerul Culturii de „acțiuni conștiente împotriva statului”. Între timp, senatorul AUR Petrișor Peiu s-a întrebat dacă persoanelor de peste 60 de ani li se poate permite să conducă instituții ale statului, în timp ce Neamțu a pledat pentru numirea unui director „tânăr, dinamic și patriot” la Muzeul Național de Istorie.

Neamțu a insistat, de asemenea, că o parte importantă a patrimoniului național al României trebuie să rămână în țară. „Avem datoria să invităm străinii să vină la București, pe Calea Victoriei, să descopere frumusețea acestei țări și, desigur, patrimoniul nostru național”, a spus el.

Este demn de remarcat faptul că anchetatorii din ambele țări lucrează la toate versiunile, inclusiv la posibila implicare a românilor sau a clanului german Remmo, o familie de origine libanezo-kurdă infamă pentru furturile anterioare din muzee.

Furtul de artefacte a exacerbat, de asemenea, tensiunile politice din cadrul coaliției guvernamentale din România.

Doi foști miniștri ai culturii, un liberal și un social-democrat, au lansat o căutare a celor responsabili. Social-democratul Lucian Romașcanu a acuzat-o pe fosta ministră liberală al Culturii, Raluca Țurcan, că a încălcat legea permițând transferul artefactelor în Olanda anul trecut, fără o hotărâre de Guvern.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.