Parchetul UE poate investiga activitatea guvernului Orban

Șefa acestui organism, Laura Codruța Kovesi, a făcut această declarație în cadrul unei conferințe de presă la Forumul Economic Delfic joi, informează Euronews.

„Când Polonia a informat Comisia Europeană că dorește să se alăture Parchetului European, a decis că parchetul trebuie să aibă jurisdicție de la momentul înființării sale în 2021. Este un fel de jurisdicție retroactivă pe care o pot introduce din punct de vedere juridic. Când Suedia s-a alăturat, a declarat că jurisdicția parchetului va fi stabilită în momentul aderării, astfel că se va aplica infracțiunilor comise după aderare. Există două căi diferite către Parchetul European. Vom vedea pe care o va alege Ungaria”, a explicat procurorul european răspunzând unei întrebări a unui jurnalist.

Codruța Kovesi a declarat că durata procesului de aderare depinde în primul rând de Parlamentul ungar, deoarece este necesară adoptarea unei legi care să reglementeze modul de funcționare al Parchetului European. Totuși, potrivit Laurei Codruța Kovesi, ei așteaptă cu nerăbdare aderarea Ungariei.

„În ceea ce privește parchetul, pot spune că suntem pregătiți. Orice ajutor va fi necesar colegilor noștri din Ungaria, îl vom putea oferi”, a promis procurorul general în cadrul conferinței de presă.

Parchetul European poate examina doar cazuri legate de fondurile UE

În prezent, Parchetul European include 24 de state, iar doar Irlanda, Danemarca și Ungaria nu s-au alăturat încă. Jurisdicția sa este destul de limitată: poate urmări doar fraudele legate de bugetul UE și infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE, dar nu și alte cazuri de corupție.

Premierul în exercițiu, Viktor Orban, s-a opus pe tot parcursul mandatului său aderării Ungariei la Parchetul European, susținând că acest lucru va submina suveranitatea țării. Totuși, Péter Magyar, în timpul campaniei electorale, a declarat în mod regulat că, în cazul în care va ajunge la putere, va iniția aderarea și a confirmat acest lucru după alegeri.