Prima țară din lume care a trecut la săptămâna de lucru de patru zile: Rezultatul surprinde

În același timp, țara a infirmat unul dintre principalele mituri ale pieței muncii moderne, conform căruia reducerea timpului de lucru dăunează economiei, transmite unian.net.

Potrivit publicației HotNews, conform datelor oficiale, economia Islandei nu doar că nu a suferit o scădere, ci în 2025 a crescut cu 1,3%. În 2026 se așteaptă o accelerare a creșterii până la 3%, în timp ce rata șomajului rămâne una dintre cele mai scăzute din Europa.

Conform Eurostat, ritmul de creștere al Islandei în 2025 a depășit semnificativ performanțele unor economii mult mai mari, precum Germania, Elveția, Norvegia, Franța și Italia.

Implementării noii modele i-au precedat cercetări ample realizate de centrul analitic britanic Autonomy și organizația islandeză Alda. Cercetătorii au ajuns la concluzia că după reducerea săptămânii de lucru:

• nivelul de stres și epuizarea profesională au scăzut semnificativ;
• angajații au raportat o îmbunătățire a sănătății mentale și fizice;
• oamenii au avut mai mult timp pentru familie, odihnă și viața personală;
• productivitatea muncii a crescut, deoarece angajații erau mai odihniți și mai concentrați.

Cele mai mari experimente din lume

Trecerea la noul sistem a început cu două programe pilot ample în perioada 2015–2019, organizate de autoritățile din Reykjavik și Guvernul Islandei. La testare au participat peste 2.500 de angajați – aproximativ 1% din populația țării. Experimentul a cuprins nu doar angajați de birou, ci și grădinițe, școli, spitale, servicii sociale, poliție și alte structuri de stat.

Modelul de bază prevedea reducerea săptămânii de lucru de la 40 la 35–36 de ore fără reducerea salariului. Pentru aceasta, companiile și instituțiile publice au optimizat procesele de lucru, au redus numărul întâlnirilor și au renunțat la sarcini inutile.

Experiența Islandei a demonstrat că eficiența muncii nu depinde de numărul orelor lucrate, ci de concentrarea și organizarea muncii.

În material se menționează că succesul modelului islandez coincide cu schimbarea abordărilor față de muncă în rândul generației Z. Tinerii angajați renunță tot mai des la cultura orelor suplimentare constante și cer condiții de muncă mai flexibile.

„Pentru generația Z, munca nu mai este scopul principal al vieții, ci doar unul dintre elementele acesteia, care trebuie să se combine cu bunăstarea personală și sănătatea mentală”, se arată în material.

Succesul Islandei a influențat deja piața muncii din alte țări. Sindicatele și guvernele folosesc rezultatele experimentului pentru a promova inițiative similare în Regatul Unit, Spania, Noua Zeelandă și alte state.