AIE: Mai puține deplasări, zboruri și mai multă muncă de acasă. Lumea se pregătește pentru un șoc petrolier

În raportul Agenției Internaționale pentru Energie se face un apel către guverne să extindă posibilitățile muncii la distanță, să reducă limitele de viteză, să stimuleze trecerea la transportul public și să introducă restricții privind utilizarea automobilelor în marile orașe. Aceste măsuri, subliniază AIE, sunt necesare în contextul unei „perturbări dramatice” a aprovizionării mondiale cu petrol, cauzată de închiderea Strâmtorii Ormuz, transmite euronews.com.

După ce pe 28 februarie Statele Unite și Israelul au efectuat lovituri militare asupra Iranului, piețele mondiale de petrol au reacționat instantaneu: prețurile petrolului au sărit peste o sută de dolari pe baril. Această creștere a scos din nou în evidență fragilitatea sistemului energetic global și a intensificat presiunea asupra economiei, deja afectată de instabilitatea geopolitică.

Analiștii avertizează că situația se poate agrava. În lipsa unor semne de dezescaladare, costul petrolului, după estimările lor, ar putea ajunge aproape de pragul de două sute de dolari pe baril. Și asta în ciuda negocierilor politice în curs privind crearea unei potențiale misiuni navale de escortă a navelor prin Ormuz – o arteră cheie pentru aprovizionarea mondială cu petrol.

Inițiativa unei astfel de misiuni a fost lansată pentru prima dată de președintele SUA, Donald Trump, apoi susținută de președintele Franței, Emmanuel Macron. Totuși, recent, șeful Organizației Maritime Internaționale, Arsenio Dominguez, a respins această idee, invocând riscuri serioase pentru securitate și lipsa condițiilor pentru implementarea ei. Această decizie a sporit incertitudinea privind viitorul tranzitului prin Ormuz și a adăugat tensiuni pe piață, care oricum reacționează la orice semnal din Orientul Mijlociu.

AIE numește actualele perturbări „cea mai mare șoc din istoria modernă” – rezultatul unei escaladări rapide a tensiunilor în Orientul Mijlociu, care a închis practic un coridor comercial vital. Prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ 20% din producția și transportul mondial de petrol: circa 15 milioane de barili de petrol brut și încă aproximativ 5 milioane de barili de produse petroliere zilnic.

În raport se subliniază: „Reluarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz este o măsură esențială pentru revenirea la fluxuri stabile de petrol și gaze și pentru reducerea presiunii asupra piețelor și prețurilor”. În același timp, agenția remarcă că țările din întreaga lume iau deja măsuri pentru a crește oferta și a atenua impactul creșterii bruște a prețurilor asupra consumatorilor.

Munca la distanță, reducerea vitezei, mai puține zboruri

AIE consideră că o serie de pași relativ simpli pot reduce rapid consumul de combustibil. Printre aceștia se numără extinderea muncii la distanță, reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi, dezvoltarea transportului public, utilizarea comună a automobilelor și un stil de condus mai economic. Agenția îndeamnă guvernele să încurajeze activ astfel de măsuri pentru a reduce cererea de petrol pe termen scurt.

Transportul auto reprezintă în prezent aproximativ 45% din cererea mondială de petrol, deși această pondere variază semnificativ între țări – de la circa o treime în Coreea de Sud până la două treimi în unele state din Europa și America Latină. În țările mai bogate, o mare parte din consum este generată de autoturisme, care reprezintă aproximativ 60% din consumul de energie pe drumuri.

Totuși, strategia AIE nu se limitează doar la sectorul auto. Potrivit agenției, un efect semnificativ poate fi obținut și prin reducerea numărului de zboruri acolo unde există alternative terestre. Pe termen scurt, experții consideră că doar călătoriile de afaceri pot fi reduse cu aproximativ 40%. Cu o implementare mai largă a restricțiilor corporative, cererea de combustibil pentru aviație ar putea scădea cu 7–15%.

Cum reacționează deja țările la criză

În contextul crizei energetice globale în curs, mai multe state au extins practica muncii la distanță. Filipinele și Pakistanul au introdus săptămâna de lucru de patru zile pentru funcționarii publici, iar Sri Lanka închide instituțiile de stat miercurea.

Vietnam, Laos, Thailanda și Coreea de Nord promovează activ munca de acasă. Măsuri similare au fost aplicate deja în Europa în timpul crizei energetice din 2022–2023, când guvernele au îndemnat angajații să rămână acasă pentru a reduce consumul de combustibil și a diminua presiunea asupra sistemului energetic.

Riscurile legate de aprovizionare persistă

În ciuda eliberării rezervelor de urgență în valoare de 400 milioane de barili, oficialii avertizează că lumea nu poate conta doar pe ofertă pentru stabilizarea piețelor. În condițiile unei piețe instabile și incerte, AIE avertizează clar că lumea nu poate doar să extragă petrol pentru a evita un șoc petrolier – trebuie să se adapteze la reducerea consumului.

Acesta este deja al șaselea caz în care țările membre AIE coordonează măsuri de urgență pentru stabilizarea piețelor petroliere de la înființarea agenției în 1974. Măsuri colective similare au fost luate în 1991, 2005, 2011 și de două ori în 2022.

Johannes Raubal, analist senior pentru petrol brut la compania Kpler, a declarat că dacă Ormuz va rămâne închis încă două luni, riscurile de aprovizionare „vor crește brusc”.

„Ultimii barili din Orientul Mijlociu care se îndreaptă spre Europa încă sosesc, așa că impactul direct al reducerii fluxurilor din Orientul Mijlociu nu s-a materializat pe deplin”, a spus Raubal.

Potrivit lui Raubal, în cel mai rău caz, aceste costuri crescute pot duce la o presiune serioasă asupra rafinăriilor europene, ceea ce cel mai probabil va provoca scăderea cererii și reducerea forțată a numărului de rafinării, deoarece materia primă va deveni excesiv de scumpă.

„Criza actuală poate deveni cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol brut din întreaga istorie a pieței petroliere mondiale. Pierderea potențială a aproximativ 10 milioane de barili de petrol brut și condensat din Orientul Mijlociu – aproximativ 10% din consumul mondial – reprezintă un șoc brusc și pe termen scurt”, a spus Raubal.

Dincolo de cererea de petrol

Potrivit agenției, criza actuală depășește mult sectorul petrolier și include perturbări în aprovizionarea cu gaze naturale, ceea ce afectează securitatea și prețurile la energie electrică.

AIE a avertizat, de asemenea, că creșterea prețurilor la energie poate lovi cel mai puternic gospodăriile sărace și a făcut apel la guverne să ofere sprijin financiar țintit pentru a atenua impactul.

În Uniunea Europeană, liderii statelor s-au reunit joi la un summit-cheie pentru a discuta măsuri pe termen scurt de reducere a cheltuielilor consumatorilor pentru energie electrică, inclusiv taxe naționale, tarife pentru utilizarea rețelelor și costul emisiilor de dioxid de carbon.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că războiul împotriva Iranului are un „impact imediat” asupra sectorului energetic.

Liderii UE au repetat până acum că UE-27 se confruntă în principal cu o criză a prețurilor la energie. Dar joi, von der Leyen a declarat pentru prima dată jurnaliștilor, fără a oferi detalii, că criza în curs „pune sub semnul întrebării riscurile viitoare de aprovizionare”, adăugând: „Trebuie să luăm măsuri”.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.