Studiu: Cafeaua îmbunătățește starea de spirit prin modificarea microbiomului intestinal
Consumul regulat de cafea, atât cu cofeină, cât și fără, poate îmbunătăți starea psihoemoțională, influențând compoziția microbiotei intestinale. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Universitatea din Cork.

În experiment au participat 62 de voluntari, jumătate dintre aceștia consumând regulat cafea (trei-cinci cești pe zi). În prima etapă, iubitorii de cafea au renunțat complet la aceasta timp de două săptămâni, după care băutura a fost reintrodusă treptat — o parte dintre subiecți primeau cafea obișnuită, iar cealaltă parte cafea decofeinizată. Pe parcursul întregului studiu, participanții au trecut prin teste psihologice, au ținut jurnale alimentare și au furnizat probe biologice pentru analize de laborator, scrie sciencedaily.com.
După reluarea consumului de cafea, în ambele grupuri s-a înregistrat o îmbunătățire a stării emoționale. Participanții au raportat o scădere a nivelului de stres, anxietate și simptome depresive, precum și o reducere a impulsivității. Totuși, diferențele între tipurile de băutură s-au dovedit semnificative.
„Cafeaua decofeinizată a fost asociată cu îmbunătățirea memoriei și a capacității de învățare. Acest efect poate fi cauzat de polifenoli, compuși biologic activi care rămân în boabele de cafea chiar și după procesul de decofeinizare”, notează cercetătorii.
În același timp, cofeina, dimpotrivă, a crescut vigilența, concentrarea și a redus suplimentar nivelul anxietății, fiind asociată și cu scăderea markerilor inflamatori.
Separat, cercetătorii au analizat compoziția microbiotei intestinale. La persoanele care consumau regulat cafea s-a constatat o creștere a bacteriilor Eggertella sp și Cryptobacterium curtum, implicate în reglarea echilibrului acid și metabolismul acizilor biliari. De asemenea, a crescut ponderea bacteriilor din grupul Firmicutes, anterior asociate cu un fond emoțional mai pozitiv la femei.
Autorii subliniază că cafeaua are un efect complex asupra organismului, influențând atât procesele metabolice, cât și funcționarea sistemului nervos prin axa „intestin-creier”. Totuși, pentru o înțelegere mai precisă a mecanismelor acestor efecte sunt necesare cercetări suplimentare.