Schimbările climatice încetinesc rotația Pământului

Datorită încălzirii globale, zilele devin mai lungi, iar acest proces se desfășoară mai rapid decât în timpul marilor cataclisme naturale din epoca glaciară. La această concluzie au ajuns oamenii de știință de la Universitatea din Viena și Școala Politehnică Federală din Zurich (ETH Zurich), al căror studiu a fost publicat în Journal of Geophysical Research: Solid Earth.

Folosind fosile ale organismelor marine și algoritmi de învățare profundă, ei au reconstruit pentru prima dată istoria rotației planetei în ultimele 3,6 milioane de ani și au descoperit că influența antropogenă asupra vitezei acesteia astăzi depășește chiar și cataclismele naturale din acele epoci.

Durata zilei nu a fost niciodată o valoare absolut constantă. Aceasta este influențată de gravitația Lunii, procesele din nucleu și mantaua Pământului, redistribuirea masei între oceane și continente. Totuși, în noul studiu, geofizicienii s-au concentrat pe factorul climatic. Topirea ghețarilor polari și a ghețarilor montani mută mase uriașe de apă de pe uscat în ocean, schimbând forma planetei.

„Topirea accelerată a calotelor glaciare polare și a ghețarilor montani în secolul XXI crește nivelul mării, ceea ce încetinește rotația Pământului și, prin urmare, prelungește ziua. Este asemănător cu comportamentul unui patinator care, întinzând brațele, se rotește mai încet, iar dacă le ține aproape de corp, se rotește mai repede”, explică Mostafa Kiani Shahvandi, autorul principal al studiului de la Universitatea din Viena.

Calculele anterioare arătau că între 2000 și 2020 acest efect a prelungit ziua cu o rată de 1,33 milisecunde pe secol, relatează Phys.org.

Pentru a înțelege cât de unică este această viteză, echipa a apelat la arhivele trecutului. Ei au analizat compoziția chimică a cochiliilor fosile ale foraminiferelor bentonice – organisme unicelulare ale căror schelete păstrează informații despre nivelul mării de milioane de ani. Pe baza acestor date, folosind un model fizic fundamentat de învățare profundă (Physics-Informed Diffusion Model), oamenii de știință au reconstruit oscilațiile nivelului oceanului și schimbările corespunzătoare ale duratei zilei pe parcursul pliocenului târziu și întregului pleistocen.

S-a constatat că, în această perioadă imensă, care include mai multe epoci glaciare, viteza de prelungire a zilei nu a atins niciodată valorile actuale. Singura dată, acum aproximativ 2 milioane de ani, ritmul a fost comparabil, însă nici înainte, nici după această perioadă schimbările climatice nu au influențat rotația planetei atât de rapid ca la începutul secolului XXI.

„Creșterea rapidă actuală a duratei zilei nu are analogie cel puțin din urmă cu 3,6 milioane de ani, de la sfârșitul pliocenului, – subliniază Benedict Soyer, profesor de geodezie spațială la ETH Zurich. – Această creștere fără precedent a duratei zilei poate fi explicată în primul rând prin influența omului”.

Deși este vorba despre milisecunde, consecințele sunt resimțite în domenii de mare precizie. De exemplu, pentru navigația navelor spațiale sunt necesare date exacte despre rotația Pământului. Potrivit prognozelor oamenilor de știință, până la sfârșitul secolului XXI influența climei asupra duratei zilei ar putea depăși chiar efectul atracției lunare, devenind principalul factor care încetinește planeta noastră.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.