Grosu: Trebuie de găsit un compromis cu Găgăuzia pentru a organiza alegerile până la sfârșitul anului

Despre aceasta a declarat el, comentând rezultatele întâlnirii care a avut loc cu primarii localităților din Găgăuzia, organizată de un grup de deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei. A povestit că, împreună cu președinta Maia Sandu, a avut două întâlniri în cadrul cărora au discutat întregul complex de probleme legate de situația din Găgăuzia. Potrivit lui, „nu este vorba doar despre denumirea organului electoral al Găgăuziei – comisie sau consiliu”, transmite infotag.md.

„Există probleme legate de verificarea viitorilor membri ai Comisiei Electorale a regiunii. Nu înțelegem de ce în restul țării cei propuși ca membri ai biroului trec prin verificări la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), Centrul Național Anticorupție (CNA) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Ei au încercat să ne spună că acest lucru nu ar trebui să se întâmple la ei. Eu am răspuns că acest argument nu funcționează”, a povestit Grosu.

De asemenea, a menționat că în cazul alegerilor din Găgăuzia nu există plafon pentru donațiile în numerar.

„Am spus că este un cadou pentru bandiți. Nu poate fi așa încât în restul țării să existe restricții la donațiile în numerar și chiar la transferuri, iar în Găgăuzia să nu existe. Așa ceva nu poate fi”, a subliniat speakerul.

Potrivit lui, în cadrul întâlnirii s-a atras atenția și asupra neconcordanțelor din listele electorale.

„La alegerile generale se folosește o listă de 125.000 de alegători, la alegerile pentru bașcan și Adunarea Populară – 90.000. De asemenea, nu există un sistem de verificare a alegătorului când acesta vine la secția de votare și prezintă actul de identitate”, a remarcat Grosu.

El a subliniat că toate aceste deficiențe trebuie eliminate, iar legislația – aliniată la normele naționale.

„Am convenit următoarele: ei se întorc acasă, iar împreună deputații, cu participarea primarilor, societății civile și Comisiei Electorale Centrale – se așază și elaborează ceea ce Adunarea Populară nu a elaborat în decurs de un an. Acesta trebuie să fie un document despre particularitățile alegerilor în UTA Găgăuzia, pentru ca în acest an să putem organiza alegerile în Adunare”, a concluzionat Grosu.

Comisia Electorală Centrală a lansat pe 15 aprilie în consultare publică propuneri de modificare a Codului Electoral. CEC propune păstrarea denumirii „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” conform prevederilor Codului Electoral al Republicii Moldova și reducerea numărului membrilor de la nouă la șapte. Proiectul de lege prevede, de asemenea, condiții mai stricte pentru candidații la alegerile din Găgăuzia, inclusiv cunoașterea obligatorie a limbii române pentru candidații la funcția de bașcan.

Inițiativa legislativă a apărut în contextul crizei electorale care continuă în Găgăuzia de mai bine de un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost amânate de mai multe ori și nu au putut fi organizate din cauza unui litigiu juridic privind denumirea organului electoral regional. Blocajul este legat de neconcordanța dintre legea autonomiei, care folosește termenul „Comisia Electorală Centrală”, și Codul Electoral național, adoptat în decembrie 2022, care operează cu termenul „Consiliul Electoral Central”.

În plus, Ministerul Justiției a adresat Curții Constituționale o solicitare de verificare a constituționalității prevederilor Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei. Camera de Apel a suspendat aplicarea hotărârilor Adunării Populare privind formarea Comisiei Electorale Centrale a autonomiei și organizarea alegerilor din 21 iunie.