CSJ a întors spre reexaminare sentința fostului șef al SIS, Vasile Botnari
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a întors spre reexaminare dosarul fostului șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, care a fost declarat vinovat în 2020 de abuz de putere.

Singura pedeapsă pe care a primit-o a fost o amendă. Acum, Curtea de Apel trebuie să decidă dacă aceasta a fost „proporțională”, relatează europalibera.org.
Pe 19 noiembrie, CSJ a publicat decizia în dosarul lui Vasile Botnari. Avocatul său, Vasile Nicoară, nu a fost de acord cu faptul că, în februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău (CA) a recunoscut-o drept parte vătămată pe soția unuia dintre profesori, Galina Tufekci, și a decis că dosarul trebuie retrimis la procuratură pentru ca autoritățile să „corecteze încălcarea drepturilor acesteia”. Avocatul consideră că această decizie ar putea agrava situația clientului său, care în 2020 a fost sancționat cu o amendă de 88.000 de lei.
Decizia CA a fost contestată și de procurorul Vladislav Harti. Acesta a numit-o „ilegală” și a susținut că judecătorii ar fi trebuit să trimită cazul spre reexaminare la prima instanță. La CSJ au apelat și Galina Tufekci împreună cu avocatul său, Vadim Vieru, cerând ca dosarul să fie retrimis pentru reexaminare la Curtea de Apel.
Judecătorii Curții Supreme de Justiție au concluzionat că decizia Curții de Apel de a-i restabili Galinei Tufekci statutul de parte vătămată în acest dosar penal a fost corectă. „În cazurile de încălcări grave ale drepturilor omului, victimele au dreptul nu doar la compensații, ci și la o investigație eficientă a acestor incidente din partea statului”, au subliniat judecătorii CSJ.
Mai mult decât atât, judecătorii consideră că, recunoscând-o pe Galina Tufekci drept parte vătămată, CA ar fi trebuit să țină cont și de cererea acesteia privind înăsprirea pedepsei pentru Vasile Botnari. Ei au numit decizia Curții de Apel Chișinău „contradictorie” și au retrimis cazul pentru reexaminare.
Contestațiile procurorului Harti și avocatului Nicoară au fost respinse.
Conform Codului Penal, pentru abuz de putere comis de o persoană aflată într-o funcție publică de răspundere, judecătorii pot aplica o amendă între 1.350 și 2.350 u.c. (între 70.200 și 117.600 de lei) sau o pedeapsă cu închisoarea de la doi la șapte ani.
Cum ar trebui reexaminat cazul
Judecătorii CSJ au declarat că dosarul va fi retrimis Curții de Apel, deoarece, conform legii, ei nu pot transmite cazuri instanțelor de fond. Ei au subliniat că, dacă la prima instanță Botnari a fost judecat conform unei proceduri simplificate, datorită faptului că și-a recunoscut vina, la Curtea de Apel, avocatul său a contestat existența elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile acestuia.
De asemenea, judecătorii CSJ au observat contradicții în mărturiile lui Botnari din instanța de fond. Acesta a susținut că profesorii nu au solicitat să fie trimiși în altă țară decât Turcia, însă materialele dosarului arătau că el a închiriat un avion charter spre Istanbul cu o zi înainte ca aceștia să fie reținuți. Totodată, s-a evidențiat că Biroul Migrație și Azil a declarat că nu a fost implicat în expulzarea profesorilor, în timp ce Botnari a afirmat că conducerea instituției era la curent cu cele întâmplate. „Aceste aspecte trebuie clarificate în timpul reexaminării cazului”, au precizat judecătorii.
Conform judecătorilor CSJ, colegii lor de la Curtea de Apel urmează să decidă dacă pedeapsa aplicată lui Botnari a fost „proporțională” cu faptele comise.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, avocatul Vadim Vieru a susținut că decizia CSJ este foarte importantă. El a reamintit că dosarul privind expulzarea profesorilor turci este „sub supravegherea strictă a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei”. Avocatul a explicat că, în ultima sa decizie, Comitetul a subliniat că autoritățile Republicii Moldova ar trebui să facă o declarație privind inadmisibilitatea unor astfel de acțiuni. „Cu toate acestea, până acum nu a existat o asemenea declarație nici din partea președintelui, nici a președintelui parlamentului, nici a prim-ministrului”, a adăugat Vieru.
În septembrie 2018, din Republica Moldova au fost expulzați șapte angajați ai rețelei de licee turcești Orizont. Mulți dintre ei locuiau în Moldova de peste 20 de ani și depuseseră cereri de azil, temându-se de persecuții în Turcia. În țara de origine, aceștia au fost condamnați la pedepse lungi cu închisoarea, fiind acuzați de legături cu politicianul de opoziție Fethullah Gülen.
În 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat că, prin expulzarea profesorilor, autoritățile moldovene au încălcat drepturile acestora și toate garanțiile prevăzute de legislația internă și internațională.
Ulterior, Procuratura a anunțat inițierea unei anchete privind expulzarea profesorilor. La început, suspecți în dosar erau doi vice-directori ai SIS și șeful Biroului Migrație și Azil. Ulterior, aceștia au fost scoși de sub urmărirea penală, iar singurul acuzat în dosar a rămas Botnari, care și-a recunoscut vina în faza de urmărire penală.
În 2020, prima instanță l-a condamnat la o amendă de 88.000 de lei. Tot în 2020, Botnari a fost obligat să achite compensații: 125.000 de euro Ministerului Finanțelor (pentru pierderea dosarului Republicii Moldova la CEDO) și 348.000 de lei SIS (pentru închirierea cursei charter cu care profesorii au fost trimiși în Turcia).
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.