La Chișinău, Consiliul Europei a extins drepturile privind confiscarea activelor infracționale
Șefii diplomațiilor a 46 de state membre ale Consiliului Europei au adoptat Protocolul suplimentar la Convenția Consiliului Europei privind combaterea spălării banilor, percheziția, sechestrarea și confiscarea.

Totul s-a desfășurat în cadrul sesiunii anuale a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei.
Noul acord modernizează cadrul juridic și instituțional pentru recuperarea activelor ca răspuns la rețelele infracționale tot mai sofisticate, transnaționale și tehnologizate, se menționează într-un comunicat de presă al Consiliului Europei, scrie logos-pres.md.
El extinde capacitățile autorităților de a monitoriza și de a opri tranzacțiile suspecte și de a confisca active, inclusiv criptoactivele obținute prin mijloace ilegale.
„Securitatea democratică depinde de instituții puternice, încrederea publică și statul de drept – baze care sunt subminate de fluxurile financiare ilegale, atunci când acestea circulă liber prin sistemul financiar global, facilitate de noile tehnologii. Prin acest protocol, statele primesc mijloace mai eficiente pentru combaterea spălării banilor, oprirea activității rețelelor infracționale, protejarea democrației în diferite țări și prin utilizarea diverselor tehnologii, precum și pentru o mai bună protecție a victimelor infracțiunilor financiare”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset.
Noi mecanisme de combatere a spălării banilor
Protocolul modernizează și consolidează Convenția de la Varșovia – instrumentul fundamental în lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului – și se bazează pe peste două decenii de aplicare a acesteia, pe standardele revizuite ale Grupului de Acțiune Financiară (GAFI) și pe legislația UE.
Sunt introduse o serie de mecanisme noi importante. Statele vor putea confisca orice active ale unei persoane condamnate, în afară de cele legate de infracțiuni specifice, dacă o instanță națională stabilește că bunurile au fost obținute prin activitate infracțională.
Confiscarea fără condamnare va fi de asemenea posibilă prin decizia unei instanțe, dacă există suspiciunea că activele reprezintă venituri din activități infracționale.
Bunurile de proveniență infracțională aflate în posesia unor terțe părți pot fi de asemenea ridicate sau confiscate, fiind prevăzute garanții pentru persoanele care acționează cu bună credință.
Mai multe drepturi pentru autoritățile competente
Protocolul impune fiecărei părți să creeze sau să desemneze o direcție pentru recuperarea activelor, însărcinată cu monitorizarea activelor de proveniență infracțională. De asemenea, o autoritate pentru gestionarea activelor, responsabilă de administrarea corespunzătoare a activelor înghețate, ridicate și confiscate.
Documentul întărește și unitățile de informații financiare, extinzându-le competențele de a obține date de la un spectru mai larg de organizații, inclusiv furnizori de servicii de active virtuale, și extinde situațiile în care aceste unități își exercită atribuțiile de monitorizare și suspendare a activității.
Autoritățile competente vor avea acces rapid la datele stocate în instituțiile financiare și la furnizorii de servicii de active virtuale, în special la informațiile despre deținătorii de conturi și proprietarii de criptoactive, prin mecanisme centralizate, automatizate sau alte mecanisme eficiente similare.
Extinderea capacităților de cooperare
Pentru consolidarea cooperării internaționale, protocolul extinde și îmbunătățește schimbul de informații, introduce posibilitatea creării de echipe comune de anchetă, stabilește forme pentru cooperarea transfrontalieră și reglementează acordurile privind utilizarea comună a activelor între state.
Cooperarea directă și obligatorie între autoritățile pentru recuperarea activelor și între autoritățile de gestionare a activelor ale părților va facilita schimbul de informații și acțiuni accelerate pentru susținerea înghețării sau sechestrării activelor ce urmează a fi confiscate.
O caracteristică cheie a protocolului este prioritatea acordată victimelor. În anumite condiții, statele pot restitui bunurile confiscate proprietarilor legali sau pot compensa victimele pentru prejudicii chiar înainte de pronunțarea unei decizii finale de confiscare.
Protocolul încurajează de asemenea statele să utilizeze activele infracționale confiscate sau ridicate în scopuri sociale sau publice, de exemplu folosind activele ridicate traficanților de droguri pentru susținerea centrelor de reabilitare.
Protocolul suplimentar va fi deschis pentru semnare la conferința privind criminalitatea cibernetică, care va avea loc la Strasbourg pe 14 octombrie 2026. Pentru intrarea în vigoare a protocolului sunt necesare cinci ratificări, inclusiv trei din partea statelor membre ale Consiliului Europei.