Pretura, despre simbolurile controversate expuse în Cimitirul Eroilor: Sunt acvile romane

Potrivit Preturii, „spațiul adiacent al Bisericii „Buna Vestire” a fost folosit în perioada administrației Imperiului Țarist drept cimitir civil, dar și ca cimitir al Garnizoanei Chișinău, unde erau înhumați militarii decedați, de regulă, pe timp de pace, transmite noi.md.

În perioada anilor 1925-1937, Comitetul Regional Chișinău al Societății „Cultul Eroilor” a centralizat în acest cimitir osemintele militarilor căzuți în Primul Război Mondial pe teritoriul județelor Orhei, Cetatea Albă, Lăpușna, Tighina și Cahul. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, tot în acest cimitir au fost înhumați atât militari români (circa 115), cît și militari sovietici (ruși) (...)", se arată în răspunsul Preturii Botanica.

Acest cimitir, numit și „Cimitirul Militar Intemațional de Onoare” a fost supus unor lucrări ample de renovare de către Primăria mun. Chișinău și Societatea „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, în cadrul cărora au fost edificate următoarele elemente constructive:

- Casa paznicului; 

- Scările care duceau spre Capela cimitirului; 

- Coloanele de la intrare; 

- Două acvile romane etc.

Pretura menționează că cele două acvile au fost sculptate și turnate în bronz în atelierele regretatului sculptor, Alexandru Plămădeală, de către elevii acestuia. Aceste lucrări au culminat cu inaugurarea lor în anul 1942, în prezența Regelui Mihai I și a mamei sale, Regina Elena. 

„Subliniem faptul că, în acest cimitir nu au fost înhumați niciodată militari germani, deoarece puținele oseminte ale acestor militari au fost depuse într-un cimitir amenajat în anii 1941-1942 la marginea de atunci a oraşului, și anume în Parcul „Valea Morilor”.

Capela eroilor a fost bombardată și distrusă în 1944, iar cimitirul a fost distrus definitiv în 1959 prin edificarea Clinicii Republicane de Pulmonologie, spital distrus în 2007, odată cu scoaterea la vânzare a terenului pe care s-a aflat fostul cimitir. Din arhitectura fostului cimitir, autoritățile sovietice au păstrat doar scările de acces și cele două coloane, ultimele fiind parțial distruse și văduvite de cele două acvile. 

Avînd în vedere faptul că, cele două coloane și scările care reprezentau altădată intrarea triumfală în Cimitirul international de Onoare din Chișinău, se aflau într-o stare avansată de degradare și prezentau uri risc sporit pentru siguranța trecători lor, în condițiile în care cimitirele de eroi urmează a fi întreținute de autoritățile publice locale, Primăria mun. Chișinău și-a onorat obligația de a recondiționa această intrare (...)", se mai arată în răspuns. 

În mesajul Preturii, se mai evidențiază faptul că „renovarea intrării triumfale se impunea și prin faptul că anterior, Guvernul Cehiei și cel al României au reconstituit un monument a eroilor cehoslovaci și o parcelă a eroilor români pe faleza fostului cimitir, însă accesul către ele lăsa de dorit. 

Având în vedere faptul că, renovarea/reamenajarea unui cimitir se face după principiul respectării amprentei arhitecturale a epocii în care acesta a fost edificat, arhitectul care a coordonat aceste lucrări a consultat proiectul de execuție din 1942, pentru a reda elementelor existente aspectul vizual de epocă. 

Respectiv, atât scările de acces cât și coloanele au fost îmbrăcate în piatră de calcar, iar deasupra celor două coloane au fost repuse acvilele romane care poartă o cruce în cioc. Arhitectura celor două coloane descoperă, prin modul în care a fost prelucrată piatra de calcar, câte o cruce încastrată pe fiecare latură, ca simbol creştin și semn de reculegere în fața ostașilor cazuți la datorie, indiferent de naționalitatea și crezul lor.

Acvilele montate pe aceste coloane sunt acvile romane cu aripile retrase și reprezintă următoarea încărcătură simbolică: 

-acvila cu aripile retrase exprimă demnitate, vigilență și pregătire de luptă, sau starea defensivă (de apărare) a unei armate; 

-poziția acvilei cu aripile coborâte este asociată cu stabilitatea instituțională, așa cum apare, de regulă, pe sigiliile domnești; 

-concomitent, acvila în repaus este un simbol al apărării, nu al cuceririi, iar în conformitate cu exigențele heraldicii naționale, această postură este legată de ideea de pază a hotarelor și a valorilor; 

-acvila cu aripile retrase transmite rigoare și autoritate morală, fapt pentru care este preferată pentru a fi montată pe diferite monumente sau în cimitire; 

-acvila romană (Aquila) este simbolul legiunilor, iar postura calmă a acesteia simbolizează disciplina și ordinea, nu doar forța militară; 

-în heraldica națională, acvila de pe stema R. Moldova este similară cu cele două acvile montate în str. Decebal nr. 29, și sugerează o suveranitate matură, nu una de tip belicos; 

-acvila cu aripile retrase apare frecvent pe monumentele eroilor, simbolizând jertfa, demnitatea națională, nu agresiunea de tip militar. 

-cele două acvile poartă în cioc crucea, ca semn l creștinătății sub care au luptat ostașii înhumați în acest cimitir, dar și ca o recunoaștere a trecutului milenar creştin al poporului nostru (...)", a adăugat Pretura.

În răspuns, se mai precizează că lucrările de renovare și întreținere a unei opere comemorative de război sunt făcute potrivit Legii privind operele comemorative de război nr. 161/2017, iar scările, pilonii și acvilele nu pot fi asimilate monumentelor de for public. Toate formele legale impuse de actul normativ menționat au fost respectate. 

Menționăm că recent unul dintre liderii mișcării de căutare din Moldova, conducătorul echipei de căutare „August”, Alexei Petrovici, a scris în rețelele sociale că, în opinia lui, cei doi vulturi instalați în 1942 diferă în mod izbitor de cei care decorau în mod tradițional mormintele militarilor români. 

„În schița inițială a reconstrucției, prezentată de autoritățile din Chișinău, nu apărea niciun vultur nazist", a punctat Petrovici.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.