Șefa CNAS: Moldova nu a atins niciodată standardul de 4–5 angajați pentru un pensionar
Sistemul de pensii din Moldova se consolidează treptat, însă pe termen lung rămâne vulnerabil din cauza dezechilibrului dintre plătitorii de contribuții și beneficiarii pensiilor, economiei subterane și lipsei de control.

Despre aceasta a declarat directoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), Elena Țăbârnă, în emisiunea „Pe față” de la postul Moldova 1.
Potrivit acesteia, deficitul bugetului asigurărilor sociale se reduce: de la 5,4 miliarde lei în anii precedenți la aproximativ 3,6 miliarde lei în prezent. Conform estimărilor, până în 2028 acesta ar putea scădea până la 1,9 miliarde lei.
„Comparativ cu ceea ce a fost de la înființarea Casei Naționale în 2001, acum sistemul este, fără îndoială, mult mai sustenabil decât în anii precedenți”, a subliniat Țăbârnă.
Totuși, principala problemă rămâne dezechilibrul critic dintre cei care plătesc contribuții și cei care primesc pensii. În prezent, pentru un pensionar revine doar 1,18 angajat care asigură plata pensiei. Pentru comparație: standardele internaționale recomandă un raport de 4–5 angajați la un pensionar.
„Republica Moldova nu a atins niciodată acest standard”, a remarcat directoarea CNAS, amintind că cel mai bun indicator (aproximativ 2,1) a fost înregistrat acum mai bine de zece ani.
Unul dintre factorii principali care subminează sustenabilitatea sistemului rămâne economia subterană. Pierderile anuale din cauza muncii ilegale sunt estimate până la 15 miliarde lei.
„Pentru noi, cel mai important este munca ilegală sau ocuparea neoficială. Aceasta influențează direct sustenabilitatea bugetului asigurărilor sociale”, a declarat Țăbârnă.
O îngrijorare deosebită o provoacă faptul că practica declarării incomplete a veniturilor este răspândită chiar și în rândul tinerilor. Directoarea CNAS a subliniat că problema constă în lipsa educației financiare, care trebuie cultivată încă din școală.
Totodată, instituția însăși, responsabilă de plata pensiilor, nu are pârghii de influență directă asupra pieței muncii subterane. Aceste atribuții revin Serviciului Fiscal de Stat și Inspectoratului de Stat al Muncii. CNAS poate acționa asupra situației doar indirect – prin informarea populației și digitalizarea serviciilor.