Fost ministru al Apărării, despre drone: Avem cadrul legal, dar nu avem cu să le doborâm

Incidentul a ridicat din nou întrebări despre capacitatea țării de a-și apăra spațiul aerian și despre mijloacele de luptă cu dronele aflate în dotarea armatei moldovenești.

Potrivit Ministerului Apărării, o dronă a pătruns în spațiul aerian al Moldovei pe 13 mai, după un atac masiv al Federației Ruse asupra Ucrainei. Aparatul a fost detectat de Serviciul Operațiunilor Aeriene al Armatei Naționale după ce a intrat dinspre Moghilev-Podolsk și a survolat mai multe regiuni ale țării, inclusiv municipiul Bălți, Ungheni, după care a dispărut de pe radare în zona Giurgiulești.

Imaginile video publicate pe rețelele sociale arătau un obiect asemănător unei drone de tip „Geran”, versiunea rusă a Shahed-ului iranian, folosit frecvent de armata Rusiei în atacurile asupra Ucrainei.

În reacția oficială transmisă la Moscova, Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept o „încălcare gravă și inadmisibilă a suveranității și integrității teritoriale” a țării.

Legea privind securitatea spațiului aerian, actualizată în 2025, prevede că dronele care pătrund ilegal în spațiul aerian național pot fi neutralizate sau chiar distruse. Totuși, această măsură este considerată o „ultimă soluție”, aplicată în funcție de riscurile și amenințările identificate.

Conform legislației, responsabilitatea principală pentru securitatea spațiului aerian revine Ministerului Apărării prin Forțele Aeriene. În anumite situații pot interveni structurile Poliției de Frontieră, în special când se constată trecerea ilegală a frontierei de stat de către drone.

Expertul în securitate și fost secretar de stat al Ministerului Apărării, Radu Burduja, a explicat că deciziile privind posibila intervenție sunt luate în cadrul structurilor militare, dar pot fi discutate și la nivel politic superior, inclusiv cu președintele țării, ca comandant suprem al forțelor armate.

La rândul său, fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, susține că Moldova dispune de cadrul legal necesar, însă problema reală constă în lipsa capacităților tehnice pentru distrugerea dronelor.

„Avem cadrul legal, dar, din păcate, aproape că nu avem cu ce să le doborâm”, a declarat Marinuța.

În ultimii ani, autoritățile de la Chișinău au început să investească în modernizarea sistemelor de apărare antiaeriană, inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene. Ministerul Apărării a anunțat recent că al doilea radar pentru monitorizarea spațiului aerian, achiziționat cu susținerea UE, va începe să funcționeze până în iulie.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Uniunea Europeană a acordat Moldovei asistență militară de aproape 200 milioane de euro prin Mecanismul European de Pace, fonduri destinate modernizării armatei și consolidării apărării antiaeriene.

Potrivit Ministerului Apărării, Moldova a achiziționat deja sisteme de apărare antiaeriană MR-2 Viktor și puști electromagnetice EDM4S, utilizate pentru detectarea și neutralizarea dronelor. De asemenea, Poliția de Frontieră a primit în 2024 un lot de arme antidrone.

Totuși, specialiștii subliniază că eficiența acestor sisteme poate fi confirmată doar în condiții reale.

„Se va putea spune că Armata Națională este capabilă să doboare drone doar atunci când va doborî măcar una. Până atunci, nu se poate judeca despre capacitățile sale”, a declarat Radu Burduja.

În paralel, Guvernul a aprobat în 2025 o nouă strategie militară pentru următorii zece ani, care prevede modernizarea completă a forțelor armate și integrarea Moldovei în arhitectura europeană de securitate și apărare. Documentul include și crearea unor structuri moderne ale forțelor aeriene pentru protejarea spațiului aerian național.