Oamenii de știință au creat lentile care tratează depresia: „Ochelarii roz” nu mai sunt necesari
Cercetătorii de la Universitatea Yonsei din Coreea de Sud au dezvoltat lentile de contact experimentale care pot influența zonele creierului asociate cu starea de spirit, având o eficacitate comparabilă cu fluoxetina.

Fără medicamente și intervenții chirurgicale. Studiul a fost publicat în revista Cell Reports Physical Science.
Lentilele sunt echipate cu electrozi ultra-subțiri din oxid de galiu cu acoperire de platină. Aceștia trimit către retină două semnale electrice slabe, cu frecvențe diferite. Metoda se numește interferență temporală: fiecare semnal în parte este inofensiv, dar în punctul de intersectare pe retină apare o activare locală – aceasta se propagă apoi pe căile vizuale către zonele dorite ale creierului.
Cercetătorii compară acest proces cu două lanterne: fiecare luminează slab separat, dar acolo unde razele se intersectează apare un punct luminos puternic. Această abordare permite stimularea precisă a structurilor cerebrale implicate în reglarea stării de spirit, fără a afecta zonele învecinate.
Experimentele au fost efectuate pe șoareci cărora li s-a administrat hormonul stresului pentru a induce un comportament asemănător depresiei. După trei săptămâni de expunere la lentile, rozătoarele au prezentat îmbunătățiri ale indicatorilor comportamentali, neuronali și fiziologici – comparabile cu efectul fluoxetinei, substanța activă a antidepresivului Prozac.
Oamenii de știință recunosc că depresia la oameni este mult mai complexă. Profesora Barbara Pirsionek de la Universitatea Anglia Ruskin, care a descris studiul colegilor sud-coreeni, afirmă clar: „Este dificil să modelezi depresia la animalele de laborator. Simptomele, cauzele și severitatea acestei afecțiuni variază mult între pacienți, ceea ce face dificilă comparația directă cu experimentele pe șoareci crescuți în condiții strict controlate.”
Înainte de testele pe oameni, mai este un drum lung de parcurs. Autorii intenționează să facă lentilele complet wireless, să verifice siguranța lor pe termen lung la animale mari și să dezvolte setări personalizate de stimulare. Totuși, concluzia principală a cercetării este încurajatoare: ochiul, fiind anatomic parte a creierului, poate servi drept „punct de acces” neinvaziv pentru terapia tulburărilor psihice – nu doar a depresiei. Autorii menționează tulburările de anxietate, dependențele și declinul cognitiv ca posibile direcții ale cercetărilor viitoare.
Dacă pare o ficțiune, iar tratamentul prin electrostimularea anumitor zone ale creierului o direcție cu perspective reduse, amintiți-vă: tratamentul depresiei cu curent electric este deja practicat. Și nu este vorba despre metodele barbare din secolele trecute, ci despre proceduri sigure care uneori depășesc eficiența tratamentului cu antidepresive.
De asemenea, plimbările în natură ajută destul de bine împotriva depresiei. Uneori efectul acestui timp petrecut în aer liber este comparabil cu cel al medicamentelor, însă este vorba despre forme ușoare de depresie, iar plimbările nu trebuie să înlocuiască celelalte tipuri de tratament.
În cele din urmă, cea mai bună este terapia complexă. Și cu cât medicii vor avea mai multe instrumente pentru o astfel de terapie, cu atât eficiența finală va fi mai mare. Și vor fi mai puține efecte secundare. Așadar, rămâne să sperăm că lentilele de contact dezvoltate de cercetătorii coreeni vor fi un pas în plus spre tratarea depresiei.