Studiu: Partea întunecată a iubirii evolutive a omului pentru carnea roșie

Cercetătorii consideră că produsul care odată a ajutat la supraviețuirea și dezvoltarea omului, astăzi devine tot mai des un factor de risc pentru sănătate și mediu, transmite doi.org.

Nu doar carnea, ci și grăsimea

Autorii subliniază că percepțiile despre dieta oamenilor antici sunt adesea distorsionate de obiceiurile alimentare moderne. În opinia lor, imaginea populară a vânătorului primitiv, care se hrănea în principal cu fripturi și carne slabă, nu se potrivește bine cu datele arheologice.

„Semnificația culturală a cărnii roșii în dieta european-americană modernă, de obicei formată din fripturi și tocănițe, reflectă idealuri și prejudecăți care influențează percepțiile despre dieta homininilor timpurii”, scriu autorii.

Cercetătorii presupun că oamenii antici apreciau în special nu carnea musculară, ci părțile mai calorice ale prăzii – grăsimea, măduva osoasă, organele și țesutul cerebral. Astfel de produse ofereau mai multă energie și lipide necesare dezvoltării creierului, în special la copii.

Carnea și evoluția creierului

În articol este revizuită și teoria populară conform căreia consumul ridicat de carne a fost principalul factor al creșterii creierului uman.

Autorii notează că proteina în sine nu este o sursă de energie deosebit de eficientă pentru creier. În schimb, succesul evolutiv al omului a fost probabil legat de o dietă flexibilă, care combina atât produse animale, cât și vegetale.

Practic, nu este vorba despre o „dietă carnivoră”, ci despre capacitatea de a se adapta la diverse surse de hrană în funcție de condiții.

Ce s-a schimbat după apariția agriculturii

Situația a început să se schimbe acum aproximativ 10–12 mii de ani, când oamenii au trecut la agricultură. Hrana a devenit mai accesibilă și stabilă, dar dieta – mai puțin diversificată.

Cercetătorii notează că la vânătorii-culegători deficitul de fier era relativ rar. După răspândirea culturilor cerealiere, această problemă a devenit mult mai frecventă, deoarece hrana vegetală asigura mai slab absorbția fierului.

Carnea modernă și bolile cronice

Astăzi, industria mondială a cărnii este evaluată la aproximativ 1,3 trilioane de dolari și continuă să crească, în special în țările cu venituri medii.

Autorii recenziei indică faptul că marile studii epidemiologice leagă de mulți ani consumul ridicat de carne roșie și procesată de un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și cancer colorectal.

International Agency for Research on Cancer clasifică carnea procesată ca fiind cancerigenă de grupul 1, iar carnea roșie neprocesată – ca probabil cancerigenă.

Mecanism molecular neobișnuit

O atenție deosebită în recenzie este acordată moleculei Neu5Gc, care se găsește în carnea roșie. Acum aproximativ două milioane de ani, strămoșii omului au pierdut capacitatea de a produce singuri această substanță, însă organismul încă reacționează la ea.

Când Neu5Gc ajunge în țesuturile umane prin alimentație, sistemul imunitar o poate percepe ca pe un element străin. Autorii leagă acest proces de inflamația cronică de intensitate scăzută, care poate contribui la dezvoltarea aterosclerozei și a unor tipuri de cancer.

Problema nu este doar de sănătate

Autorii amintesc că creșterea industrială a animalelor este legată și de consecințe ecologice. Ea este responsabilă pentru aproximativ 15% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. În plus, acest sector este asociat cu defrișările, poluarea apei și răspândirea rezistenței la antibiotice.

Totodată, cercetătorii nu îndeamnă la renunțarea completă la carnea roșie. Concluzia lor principală este alta: consumul modern de carne, prin amploare și condiții, diferă semnificativ de cel care a însoțit evoluția umană.

„Caracterul, amploarea și contextul consumului de carne roșie astăzi sunt radical diferite de cele din trecutul nostru evolutiv”, concluzionează autorii.