Autoritățile Georgiei au introdus pedepse cu închisoarea pentru acordarea de granturi fără aprobare oficială

Noile modificări legislative din Georgia sunt continuarea unei serii de legi care restricționează sectorul civic și mass-media, adoptate de Parlamentul georgian din 2024, pe fondul protestelor pro-europene care continuă în țară, transmite bbc.com.

Amendamentele la „Legea granturilor” au fost aprobate în cadrul unei sesiuni plenare în lectura a treia și finală, cu 78 de voturi pentru și 9 împotrivă. Cu majoritate de voturi, parlamentarii au susținut și modificările la alte șase legi, inclusiv la Codul Penal al Georgiei.

Împotriva adoptării amendamentelor s-au pronunțat deputați din partidul fostului prim-ministru Giorgi Gakharia „Pentru Georgia” — singura dintre cele patru forțe opoziționale care au trecut pragul electoral la ultimele alegeri parlamentare din 2024 și care nu a boicotat activitatea parlamentară.

Partidul de guvernământ „Visul Georgian” susține că scopul noilor restricții este protejarea suveranității Georgiei și prevenirea finanțării revoltelor și radicalismului din exterior.

Opoziția și sectorul civic consideră aceste măsuri o continuare a luptei autorităților împotriva disidenței, care „a atins absurdul” și amenință nu doar organizațiile, ci orice persoană care critică puterea.

„Modificările la „Legea granturilor” sunt rezultatul a ceea ce am spus societății acum 2-3 ani. Este o repetare a căii rusești, a drumului parcurs de Rusia lui Putin din 2012. În Georgia, (președintele de onoare al „Visului Georgian” Bidzina) Ivanișvili accelerează acest proces”, a declarat Giorgi Sioridze, reprezentant al partidului opoziției „Georgia Puternică – Lelo”.

Amendamentele extind noțiunea de granturi străine și introduc răspunderea penală pentru obținerea acestora fără consimțământul autorităților. Grant va fi considerat orice fond primit din străinătate, fie de persoane fizice, fie juridice, dacă este utilizat pentru a influența autoritățile sau o parte a societății cu intenția de a schimba sau forma politica Georgiei.

De asemenea, se introduc restricții privind implicarea în politică. Persoanelor care au lucrat în organizații care primesc peste 20% finanțare străină le este interzis să adere la partide timp de opt ani. Activitatea politică publică a companiilor devine sancționabilă, iar în Codul Penal al Georgiei apare articolul „Extremism împotriva ordinii constituționale a Georgiei”.

Amendamentele au fost adoptate pe fondul unei noi escaladări a tensiunilor dintre Tbilisi și statele occidentale, a sancțiunilor impuse de Marea Britanie împotriva a două posturi de televiziune pro-guvernamentale, precum și a activării pentru prima dată împotriva Georgiei a „mecanismului de la Moscova” din cauza derapajelor de la standardele democratice.

„Mecanismul de la Moscova” este un instrument al OSCE care permite statelor membre să trimită misiuni de experți independenți pentru colectarea de informații și evaluarea situației, chiar și fără consimțământul țării vizate.

Partidul „Visul Georgian” a numit procedura drept continuarea „campaniei nedrepte” împotriva Georgiei, chiar înainte de raportul experților, dar și-a exprimat disponibilitatea de a furniza toate informațiile necesare.

Pentru nerecunoaștere – la închisoare

În pachetul de modificări adoptat în timpul dezbaterilor a fost introdus un nou articol penal privind „extremismul împotriva ordinii constituționale a Georgiei”, care prevede pedepse sub formă de amendă, muncă în folosul comunității sau închisoare de până la trei ani.

Sunt vizate apelurile la neascultare în masă față de autorități, apelurile „sistematice” la crearea unor organe alternative, „crearea impresiei de ilegitimitate a organelor constituționale și prejudicierea intereselor țării sau crearea unei asemenea amenințări” și alte acțiuni similare.

Motivul „nerecunoașterii organelor constituționale” în comiterea infracțiunii va fi considerat circumstanță agravantă.

O parte semnificativă a opoziției și sectorului civic nu recunoaște legitimitatea autorităților și rezultatele ultimei alegeri parlamentare, desfășurate în octombrie 2024.

Președintele Georgiei, Salome Zurabișvili, a refuzat și ea să recunoască rezultatele alegerilor și legitimitatea succesorului la funcția prezidențială.

Întrebată de radioul georgian „Palitra” dacă se așteaptă la arest după intrarea în vigoare a amendamentelor, Zurabișvili a răspuns că nu este principalul obiect al noilor amendamente, care vizează pe toată lumea, întrucât autoritățile încearcă astfel să obțină recunoașterea forțată a legitimității lor de către societate și opoziție.

„Principalul lor instrument este să aibă atâtea legi câte sunt necesare pentru ca deasupra fiecăruia să atârne sabia lui Damocles”, a declarat Zurabișvili.

Parlamentul European a făcut anterior apel la Georgia să organizeze noi alegeri corecte.

Protestele pentru noi alegeri parlamentare și eliberarea demonstranților reținuți continuă în Georgia de mai bine de 460 de zile.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.