Pensia reală crește pentru prima dată în ultimii ani în România

La nivel național, pentru 10 cetățeni activi există 8 pensionari. Această cifră indică o presiune structurală asupra sistemului public de pensii, cu consecințe directe asupra bugetului de stat și asupra sustenabilității pe termen lung a contractului social între generații, transmite hotnews.ro.

Totuși, anul 2025 aduce și vești neașteptat de bune: pensia medie reală a crescut efectiv. Indicele real al pensiilor din sistemul public de asigurări sociale a atins 105,7% — ceea ce înseamnă că, pentru prima dată după mulți ani, creșterea nominală a pensiilor a depășit inflația.

În 2025, în România erau în medie 4,917 milioane de pensionari — cu 42.000 mai puțini decât în 2024. Scăderea continuă tendința ultimilor ani, parțial determinată de mortalitatea naturală a unor grupuri mari de populație rămase din perioada regimului comunist, parțial — de o creștere mai slabă a numărului celor care ies anticipat la pensie.

Dintre aceștia, 4,563 milioane de persoane primesc pensie din sistemul public de asigurări sociale, administrat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Restul sunt pensionari militari sau din sisteme speciale.

Categoria dominantă rămâne pensia pentru limită de vârstă: 3,94 milioane de persoane — adică 80,2% din totalul pensionarilor care primesc pensie din asigurările sociale. Pensii de invaliditate au crescut ușor, până la 404.000, în timp ce pensiile de urmaș au scăzut la 469.000.

Pensia medie lunară pentru toate categoriile de pensionari în 2025 a ajuns la 2.936 lei, crescând de la 2.580 lei în 2024 — o creștere nominală de 13,8%. Pentru pensionarii care primesc pensie din sistemul public de asigurări sociale, creșterea a fost puțin mai mare: 14,4%, rezultând o pensie medie de 2.814 lei.

Totuși, valorile medii ascund diferențe geografice serioase. Diferența dintre cea mai mică și cea mai mare pensie medie pe județe este de 1.326 lei — o diferență aproape la fel de mare ca salariul minim brut de acum câțiva ani.

La un capăt al spectrului se află București (3.554 lei), Hunedoara (3.505 lei) și Brașov (3.325 lei) — județe cu industrie grea dezvoltată istoric sau servicii bine plătite. La celălalt capăt se află Botoșani (2.228 lei), Vrancea (2.266 lei) și Giurgiu (2.279 lei).

Aceste diferențe reflectă în mare măsură istoricul salariilor din fiecare regiune — pensia în sistemul de acumulare depinde de contribuțiile plătite pe parcursul carierei. România rurală și agricolă plătește prețul unei vieți profesionale mai puțin formalizate.

Cel mai îngrijorător indicator nu este mărimea medie a pensiei, ci coeficientul de dependență demografică. La nivel național, pentru fiecare 10 persoane active există 8 pensionari care primesc pensie socială de stat. În practică, asta înseamnă că tot mai puțini contribuabili susțin un număr tot mai mare de beneficiari de pensii.Diferențele teritoriale sunt izbitoare.

În București și Ilfov — polul economic al țării — acest indicator scade până la 4 pensionari la fiecare 10 persoane active. La polul opus, în Teleorman, ajunge la 14 la 10. În județul Vaslui, acest indicator este de 13 la 10.

Această asimetrie exercită o presiune redistributivă uriașă asupra sistemului național: câteva județe cu economie dinamică subvenționează prin fondurile de pensii regiunile cu un număr redus de contribuabili activi.

Indicele real al pensiilor — calculat ca raport între creșterea nominală netă și indicele prețurilor de consum — a fost în 2025 de 105,7%. Cu alte cuvinte, comparativ cu 2024, puterea de cumpărare a pensionarilor a crescut efectiv, nu doar s-a egalat cu inflația.

Context: la 1 septembrie 2024 a intrat în vigoare Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care a modificat formula de calcul. Efectele complete ale noii legi au început să se resimtă în 2025.

De asemenea, merită menționat că raportul dintre pensia medie netă pentru limită de vârstă cu stagiu complet și salariul mediu net a crescut la 63,1% — comparativ cu 53,9% în 2024. O creștere semnificativă, chiar dacă România rămâne în continuare în urma nivelului mediu european în ceea ce privește rata de înlocuire.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.