Economia României trece de la creștere rapidă la recesiune

Totuși, creșterile salariale semnificative înainte de alegeri au dus la o creștere bruscă a deficitului bugetar. Autoritățile au fost nevoite să majoreze taxele și să reducă cheltuielile, ceea ce a ajutat la diminuarea deficitului, dar în același timp a condus la recesiunea economiei. Acum, situația ar putea fi agravată de războiul din Orientul Mijlociu, care determină creșterea prețurilor la energie, relatează Digi24, citând o analiză Bloomberg.

Despre consecințele crizei vorbește antreprenorul din București Adrian Șelereanu. Pentru a-și menține restaurantul pe linia de plutire, el și-a schimbat furnizorii, a redus personalul și a început să deservească clienții împreună cu soția. Totuși, aceste măsuri nu au fost suficiente: după 15 ani de activitate, afacerea se închide din cauza creșterii prețurilor la energie electrică, majorării taxelor și scăderii numărului de vizitatori. Potrivit lui, oamenii nu își mai permit să meargă la restaurante, iar el nu poate reduce prețurile fără a înregistra pierderi.

În ultimii ani, România s-a situat printre țările UE cu cele mai slabe performanțe economice. Țara are unul dintre cele mai mari deficite comerciale și bugetare, o inflație ridicată și unele dintre cele mai scumpe costuri de împrumut din regiune — la nivelul Ungariei. Partidele politice din coaliția de guvernare dezbat ce măsuri de austeritate trebuie adoptate.

Măsurile dure de austeritate au redus deja deficitul bugetar, dar au condus la recesiunea economiei pentru două trimestre consecutive la finalul anului trecut. În același timp, situația pe piețele financiare se deteriorează: obligațiunile românești denominate în dolari au înregistrat la începutul săptămânii unele dintre cele mai slabe performanțe dintre piețele emergente.

Economiștii avertizează că România este deosebit de vulnerabilă la șocurile externe, deoarece costul finanțării deficitului bugetar este cel mai ridicat din regiune. Acest lucru limitează capacitatea guvernului de a susține investițiile și creșterea economică.

Criza se reflectă deja în mediul de afaceri. Numai în luna ianuarie, aproximativ 5.000 de companii s-au închis, și-au suspendat activitatea sau au intrat în procedură de faliment. Cel mai afectat a fost sectorul serviciilor pentru consumatori.

Scăderea cererii interne afectează și marile companii internaționale. Lanțul francez de supermarketuri Carrefour a decis să-și vândă afacerea din România după aproape 25 de ani de activitate. Divizia companiei din țară a înregistrat anul trecut o pierdere netă de 21 milioane de euro.

După aderarea la UE în 2007, PIB-ul pe cap de locuitor în România a crescut de patru ori. Totuși, creșterea economică a fost asigurată în principal de consum — datorită majorării salariilor și reducerii taxelor, și nu de investiții în infrastructură și producție.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că autoritățile intenționează să schimbe acest model. Guvernul plănuiește să majoreze investițiile până la un nivel record de 100 miliarde lei — cu 28% mai mult decât anul trecut. O mare parte din fonduri ar trebui să provină din fondurile UE, dacă România reușește să le acceseze până la încheierea programelor europene. În plus, țara va deveni unul dintre cei mai mari beneficiari ai fondurilor UE pentru cheltuielile de apărare.

Potrivit lui Nazare, vechiul model de creștere, bazat pe consum și deficite, crea doar o iluzie de bunăstare și submina bazele economice. Acum guvernul încearcă să schimbe direcția, dar această tranziție implică costuri serioase.

Situația politică rămâne, de asemenea, tensionată. Prim-ministrul Ilie Bolojan conduce o coaliție formată din patru partide cu viziuni diferite și trebuie să reducă deficitul bugetar, care în 2024 a depășit 9% din PIB. Creșterea taxelor a ajutat la reducerea deficitului și chiar a dus la un mic excedent bugetar în ianuarie — pentru prima dată în șapte ani. Totuși, reformele ulterioare, inclusiv reducerea ajutoarelor sociale, provoacă nemulțumirea alegătorilor și conflicte în interiorul guvernului.

Economiștii avertizează că România riscă să cadă în așa-numita „capcană a venitului mediu”, când o țară care s-a dezvoltat anterior pe baza forței de muncă ieftine întâmpină dificultăți în tranziția către o producție mai competitivă și tehnologică.

Chiar și industria auto, unul dintre sectoarele-cheie de export ale țării, se confruntă cu restricții. Vânzările automobilelor Dacia în Europa au crescut cu 3% anul trecut, însă noile modele electrice și hibride accesibile ale grupului Renault vor fi produse nu în România, ci la o fabrică din Turcia.

Economiștii consideră că firmele românești trebuie să crească eficiența în toate sectoarele. În opinia lor, întreprinderile orientate spre consumatori nu vor dispărea, dar afacerile vor trebui să se adapteze la noile condiții și să nu mai conteze pe sprijinul constant al statului.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.