Autoritățile planifică legalizarea criptomonedelor în anul 2027
Autoritățile Republicii Moldova planifică să alinieze, până în iunie 2027, cadrul juridic privind circulația activelor virtuale la acquis-ul Uniunii Europene (Regulamentul MiCA – Consiliul privind piețele criptoactivelor).

Potrivit Agendei de reforme pentru Republica Moldova pentru anii 2025-2027, în prezent în Republica Moldova „nu există un cadru de reglementare pentru cripto-active, nici capacitate de reglementare”, iar activitatea legată de cripto-active este interzisă prin lege, transmite locals.md cu referire la mold-street.com.
Reglementarea protejează mai bine consumatorii și investitorii. În consecinţă, autorităţile vor să creeze cadrul de reglementare privind circulația activelor virtuale (criptomonedelor), pentru supravegherea prudențială a furnizorilor de servicii de active virtuale, iar de aceasta vor fi responsabile mai multe instituţii, inclusiv Guvernul, Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
Recent, BNM a anunţat că a inițiat procesul de elaborare a cadrului legal prudențial pentru activele virtuale, având ca obiectiv identificarea componentelor-cheie și adoptarea celor mai bune practici din domeniu. Anterior, însă, BNM s-a opus categoric legalizării operațiunilor cu active virtuale și avertiza că „criptovalutele nu sunt potrivite pentru a fi utilizate ca mijloc de plată și prezintă un grad de investiție extrem de speculativ”.
Interdicția a dus la expansiunea rapidă a activităților subterane cu activele virtuale Un raport elaborat și publicat de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPSB) a scos în evidență mai multe probleme cu care se confruntă Republica Moldova la capitolul active virtuale. Studiul constată că interdicția serviciilor VASP pe teritoriul Republicii Moldova, implementată în 2023, „a condus, neintenționat, la o expansiune rapidă a activităților subterane legate de criptovalută” și a numărului escrocheriilor în ultimii ani.
Totodată, studiul evidenția un nivel „Înalt” de amenințări și vulnerabilități pentru Republica Moldova, determinat de o serie de factori interconectați care amplifică riscurile de SB/FT, printre care: lipsa unui cadru de reglementare cuprinzător, capacitatea instituțională limitată în monitorizarea tranzacțiilor cu criptovalută și identificarea persoanelor fizice și juridice care desfășoară activități VASP interzise, precum și proximitatea geografică față de zonele de conflict, factori care amplifică expunerea la riscuri.
„Deși legislația AML/CFT prevede o interdicție generală asupra prestării serviciilor VASP pe teritoriul țării, această măsură este limitată în aplicabilitatea sa și nu reușește să acopere întregul spectru de riscuri asociate activităților VA/VASP”, susține SPCSB.
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.