Volumele lucrărilor de construcții finalizate, în scădere: Personalul calificat părăsește întreprinderile

Construcțiile au avut un impact negativ (de 1%) asupra PIB, cu o pondere de 6,2% în formarea PIB și o scădere de 13,8% a valorii adăugate brute, relatează logos-pres.md.

Doar în ultimii patru ani, 30.000 de lucrători în construcții au părăsit Moldova.

„Industria este în cădere liberă. Dacă în 2020 a existat o oarecare creștere, după aceea totul a mers în jos. Potrivit unui studiu realizat de Organizația Internațională a Muncii (ILO), în Moldova există în total 3.882 de entități economice în industria construcțiilor. Dintre acestea, doar 24 de companii sunt mari (în funcție de numărul de angajați). Pe de altă parte, există 3.273 de microîntreprinderi”, a comentat aceste date Ion Stratulat, vicepreședinteleFederaţia Patronatului din Construcţii şi Producerea Materialelor de Construcţie (FPCPMC).

Acest lucru indică o situație catastrofală, a spus el. În realitate, 360-370 de organizații lucrează în construcții. Și există o mulțime de structuri care au doar activități de construcții în statutul lor. Dar nu există nici bază, nici forță de muncă, nici mijloace financiare pentru a desfășura astfel de activități. Cu toate acestea, ele participă și câștigă la licitațiile pentru achiziții publice.

„De cinci ani propunem modificări la legea privind achizițiile publice, dintre care unele articole, în opinia mea, permit corupției să înflorească. Și ele măresc sumele de bani cheltuite pe construcții nefinalizate, care nu vor fi niciodată refăcute. Potrivit unor estimări, avem trei miliarde de lei înghețate în construcții neterminate. Un obiect neterminat nu poate fi refăcut în 5-10 ani, va trebui să fie proiectat și construit din nou”, spune Stratulat.

În achizițiile publice, 80% din ofertă este evaluată la prețul minim. Iar licitația este de cele mai multe ori câștigată de compania care a specificat prețul minim. Dar, în același timp, este posibil ca aceasta să nu aibă nici mijloacele, nici condițiile pentru a realiza lucrarea. „Niciodată o companie cu oferta minimă nu a predat încă obiectul. Tot ei fac estimări suplimentare, iar costul final al obiectului este mai mare decât oferta cea mai mare. Din păcate, principiul preț/calitate nu funcționează în achizițiile publice. Prin urmare, nu ar trebui să fim surprinși de calitatea scăzută a lucrărilor efectuate”, notează Ion Stratulat.

De asemenea, el a atras atenția asupra faptului că practica politizării și dispersării investițiilor continuă să înflorească în Moldova. Primarii și companiile loiale autorităților au acces prioritar la investiții.

Președintele Federației Sindicons, Victor Talmaci, a declarat că în prezent industria construcțiilor duce mai mult ca niciodată lipsă de muncitori calificați și ingineri.

„Din păcate, nu putem opri migrația. În România vecină, salariul minim în construcții este de 20.000 (în lei moldovenești). Este clar că oamenii vor pleca să lucreze acolo. Cel mai supărător lucru este că firme întregi își închid afacerile și pleacă peste hotare”, notează el.

Anul trecut a fost marcată cea de-a 30-a aniversare a parteneriatului social în construcții. „Și în toată această perioadă, din 1994, ne-am străduit, prin negociere și consultare, să aducem salarii mai mari în industrie. În convenția colectivă pe care am semnat-o pentru patru ani, până în 2027, salariul minim în construcții a fost stabilit la 6.500 de lei, în timp ce la nivel național acesta este de 5.000 de lei”, spune președintele Sindicons.

Dar atunci când semnează un acord trilateral, toate părțile își asumă responsabilitatea pentru respectarea acestuia. Sarcina Ministerului de ramură este de a se asigura că tariful minim pentru toate întreprinderile este obligatoriu. În realitate, acest lucru nu este întotdeauna respectat de organizațiile de construcții.

Un punct sensibil în construcții este economia informală înfloritoare. „În 2012, când am organizat proteste împotriva muncii ilegale, economia informală ocupa 70% din sectorul construcțiilor. De atunci, aproape nimic nu s-a schimbat, astăzi această pondere ocupând peste 66%. Statul nu are nicio pârghie pentru a combate acest fenomen?”, se întreabă Victor Talmaci.

„Salariile din umbră” înfloresc mai ales în micro-organizațiile din construcții, care angajează aproape 27% din cei care lucrează în industrie, spune Ion Stratulat. Și este legat de condițiile din construcții, când 70% din investiții cad pe sectorul public, primării, raioane, precum și de sistemul de organizare a achizițiilor publice.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.