Expert: Deficitul de finanţare pentru afacerile din Moldova se ridică la circa 30 miliarde de lei

Acest lucru a fost declarat de Dumitru Pîntea, expert asociat la Expert-Grup, în cadrul Conferinței MACRO dedicată evoluției economiei în contextul ciclurilor electorale, transmite mold-street.com.

În prezentarea sa despre cum creștem reziliența și potențialul economic al Republicii Moldova prin facilitarea accesului la capital, expertul susţine că deşi Moldova are un sistem bancar bine capitalizat și resurse financiare din ce în ce mai mari alocate de către Guvern, deficitul de finanțare semnalat de către firme rămâne în continuare o mare problemă.

Deficit uriaş de finanțare

Potrivit estimărilor lui Dumitru Pîntea, deficitul de finanțare se apropie de 29 miliarde lei, în condițiile în care creditele curente sunt de 21,5 miliarde lei.

Suportul Guvernului pentru economia reală raportat la PIB este estimat la doar două miliarde lei, mai puţin de 1% din PIB, mult sub nivelul din statele UE (4% din PIB în perioada Covid).

„Lipsa capitalului propriu și problemele de intermediere se transpun în afaceri care stagnează, iar economia, în cele din urmă, ratează oportunități de investiții și de producție, de creștere a VAB, de creare de locuri de muncă și de stimulare a creșterii PIB. Pe lângă aceasta, problemele de intermediere limitează atât de necesara schimbare structurală a economiei în una cu o valoare adăugată mai înaltă. Prin urmare, analiza factorilor de natură financiară, care împiedică extinderea investițiilor private și identificarea unor soluții viabile de atenuare a acestora, trebuie să rămână prioritatea Guvernului”, susţine expertul.

Bariere bancare şi rate a dobânzilor volatile

Totodată el menţionează că băncile din Moldova finanțează pe bază de gaj, nu pe bază de proiecte de investiții, iar ratele dobânzilor sunt volatile și imprevizibile din cauza crizelor.

În plus creditele nu se acordă pe termen lung, iar băncile preferă să ofere credite și investiții în alte scopuri, decât cel de producere.

Potrivit lui, atunci când piața financiară nu se poate autocorecta și nu găsește suficiente stimulente pentru a finanța economia reală, intervenția statului este justificată, pentru că ratarea unor oportunități economice poate produce pierderi mult mai greu de recuperat în timp.

Programele de finanțare denotă o aliniere slabă la politicile publice

Pe de altă parte Dumitru Pîntea constată că actualele programe de finanțare denotă o aliniere slabă la politicile publice stabilite de Guvern.

„Chiar dacă politicile Executivului pun accent pe anumite obiective legate de abilitare economică, export, promovare a produselor autohtone ș.a., în ultima perioadă se observă tendința de a implica bani publici în susținerea unor proiecte ce nu corespund obiectivelor acestor politici”, afirmă el în analiza sa.

Expertul susţine că acest lucru este vizibil la nivel sectorial, unde o afacere din domeniul serviciilor sau al comerțului necesită resurse, investiții și tehnologii diferite comparativ cu una din domeniul producerii.

„Astfel, când vorbim de suport bazat pe alocare de bani publici și nu de condiții generale a climatului de afaceri - și ținând cont de faptul că resursele sunt, totuși, limitate, este important de stabilit sectoare eligibile, tipuri de proiecte investiționale prioritare și criterii clare de evaluare care iau în calcul VAB, locurile de muncă, exporturile etc. Prin urmare, raționamentul ar trebui să fie următorul: subvenții pentru afacerile agricole, granturi pentru companiile debutante și cele în creștere, și instrumente financiare (de acces la creditul bancar) pentru companiile mature”, mai precizează Dumitru Pîntea.

Totodată, expertul atrage atenţia la faptul că programele de finanțare trebuie să rămână „instrumente de politici și nu instrumente politice”.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.